Post Views = 583
Patzaichin şi-a lansat la apă… canotca
Dacă ar fi să le adunăm pe toate ce au fost la prima ediţie a Festivalului Internaţional al Bărcilor cu Vâsle Rowmania ne-ar trebui mai mult de-o revistă. Aşa ca vom da la vâsle, ca să ne păstrăm în tonul manifestării ce s-a desfăşurat între 2 şi 4 septembrie la Tulcea, printre informaţii şi întâmplări. Câteva mii de oameni au fost martorii lansării la apă a ambarcaţiunii canotca (o nouă barcă de lemn), ce poartă semnătura multiplului campion Ivan Patzaichin.
„Vâslitul ca şi mersul cu bicicleta, se spune că fac part din segmentul turismului lent. Cuvântul „lent“ n-a fost niciodată preferatul meu, dar „turismul lent“ este un model la care mă gândeam demult, de când traficul prin Deltă a ajuns să semene cu cel din oraşele aglomerate, cu prea mult zgomot de motoare turate şi miros de motorină. Simţeam nevoia unui „traseu de biciclete“ prin Deltă, mai bine zis a unei „biciclete a apelor“, şi aşa s-a născut ideea unei bărci care să îmbine ce e mai bun de la lotcă (barca noastră tradiţională), cu viteza şi flexibilitatea canoei. I-am spus canotca, şi începând cu Festivalul de la Tulcea, o lansăm la apă!“ a spus Ivan Patzaichin, iniţiatorul Festivalului.
Lumea s-a delectat, şi cuvântul e corect, cu o paradă a canotorilor, unde alături de Ivan s-au aflat Vasile Dîba şi Toma Simionov, doi parteneri, dar şi alţi medaliaţi în competiţii internaţionale. Ei au deschis poarta spre trei zile pline de vâslit, plimbări cu canotca, seri cu concerte şi spectacole speciale (trupelor Toulouse Lautrec şi Travka, li s-au alăturat ulterior Radu Captari, Christian Becker & Avenue Band), dezbateri despre viitorul zonei, duplex video Tulcea – Viena, dar şi un târg al proiectelor de dezvoltare cu tema „Antreprenoriatul rural în Delta Dunării: oportunităţi şi ameninţări”.
Musai să mai adăugăm – Festivalul Rowmania a prilejuit reluarea, după 2 ani, a competiţiei viteză (a cincea ediţie), recompensată cu trofeul Ivan Patzaichin şi că la sosirea participanţilor la maratonul din Tour International Danube organizatorii au numărat peste 100 de bărci care au tras în portul Tulcea, după un voiaj de două luni. Aşa avem un tablou cât se poate de motivant ce ne face să aşteptăm de pe acum ediţia următoare. Revista noastră a fost onorată să susţină, ca partener media, acest eveniment.
DOINA CONSTANTINESCU
Foto: ROWMANIA
Turniruri medievale – povestea merge mai departe
Cine n-a fost nu are ce povesti despre o vară fierbinte în Transilvania la festivalurile “Turnirul Cetăţilor”. Reunite în a doua ediţie – din iulie până la finele lui august – Râşnov, Braşov, Bran, Făgăraş au format o axă pe care iubitorii de istorie şi legendă au urmat-o cu devotament. Ce i-a chemat? Poveştile, ideea de cavalerism, întrecerile făcute ca la carte, după imagini descrise în cărţi dar fixate prin filme. Toate se străduiesc să renască în inimile noastre ideea de onoare, cinste şi vitejie.
Aşa că nu e de mirare că toate întâlnirile puse la cale de Asociaţia pentru Promovare şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov au atras vreo 250.000 pasionaţi. Impresionant nu? Şi nu e de mirare nici când numai la luptele cavalerilor nu a fost loc să arunci un ac. Cum să nu te fascineze, ca adult ori copil, luptele ecvestre sau pedestre între soldaţi, unii dintre ei încinşi de pasiunea de a câştiga năframa celei mai frumoase prinţese sau regine. Apoi muzicile, dansurile, jocurile medievale au atras ca un magnet pe tineri şi pe copii, care astfel au trăit cu ochii deschişi o lume care a existat şi mai poate fi redăruită prin astfel de manifestări contemporane.
“Turnirul cetăţilor” merită un calendar propriu, integrat în circuitele turistice. Este convingerea unui profesionist. Christian Macedonschi, liderul APDT Braşov, vorbeşte chiar de un program turistic, ce speră că va fi realizat împreună cu mai multe consilii judeţene, municipalităţi dar şi cu Biserica Evanghelică. Organizaţia a configurat ruta circuitului medieval – Braşov, Sighişoara, Mediaş şi Sibiu. Cetăţi şi biserici fortificate, o parte refăcute altele în curs de restaurare, ar putea fi prezentate turiştilor pe parcursul a şapte zile. Produsul va fi promovat pe plan internaţional.
Circuitul medieval propune, numai în judeţul Braşov, vizite la Herghelia şi Mânastirea 
Sâmbata, Cetăţile Făgăraş şi Râşnov, Castelul Bran, Bisericile Fortificate săseşti din Hărman, Prejmer, Ghimbav, Codlea, Sânpetru, Halchiu, Holbav, Viscri, Buneşti, Roadeş, Feldioara şi Rupea. Programul prevede aterizarea pe Aeroportul din Sibiu, de unde turiştii străini vor fi preluaţi de autocare.
ALEX BARBU
Foto: BOGDAN GRĂDINARU
BLAJ – mai mult decât haina istoriei
Arhitectură, cultură, gastronomie, lecţii de voluntariat şi implicare şi nu în ultimul rând concursuri care arată că Transilvania Fest, este nu numai un festival anual ci şi un eveniment creator de valori.
Municipiul Blaj, judeţul Alba, a fost gazda celei de a 7-a ediţii a Festivalului itinerant de cultură şi mâncare Transilvania Fest. Înainte de a relata despre acestea va trebui să spunem că evenimentul primei zile a fost decernarea premiului pentru cea mai bună soluţie arhitecturală pentru restaurarea Palatului Cultural din Blaj distrus în anii 1990 în proporţie de 40% în urma unui incendiu. Palatul Cultural a fost inaugurat în 1936, de către regele Carol al II-lea. În proiectul de 
refacere sunt implicaţi organizatorii Transilvania Fest împreună cu Primăria municipiului Blaj şi Consiliul Judeţean Alba.
Concursul naţional „Reabilitarea corectă a Palatului Cultural din Blaj” a atras 11 soluţii arhitecturale. Câştigătorii au fost anunţaţi în incinta Palatului Cultural. Juriul format din arhitecţii Şerban Sturdza, Radu Mihăilescu, Adrian Soare şi Gabriel Roşca a recomandat ca soluţia câştigătoare să fie implementată de către Primăria Blaj şi Consiliul Judeţean Alba pentru ca acest spaţiu să găzduiască din nou manifestări culturale. Premiul I a revenit soluţiei SC Enclava, reprezentată de arhitecţii Radu Ursoiu şi Iulian Ungureanu. Proiectul oferă sustenabilitate şi se integrează armonios contextului urban şi cultural. Clădirea va reveni în circuitul cultural în august 2013, a anunţat Gheorghe Valentin Rotar, primarul Blajului.
La premiul I, în valoare de 3.000 de euro, au contribuit British Council România şi Fundaţia Caritabilă a Familiei Raţiu din Marea Britanie. Aceasta a fost înfiinţată în 1979 la Londra, de către Ion şi Elisabeta Raţiu, pentru a promova şi susţine învăţământul şi cercetarea în domeniul culturii şi istoriei poporului român. De altfel fundaţia a contribuit decisiv la organizarea ediţiilor Transilvania Fest. Au mai fost acordate şi 2 menţiuni speciale în valoare de câte 1.000 de euro fiecare.
Ţărani tradiţionali şi ecologici
Al doilea obiectiv al Transilvania Fest l-a reprezentat festivalul desfăşurat pe Câmpia Libertăţii. El a avut menirea de a susţine promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor din Transilvania. Organizatorii ne-a subliniat câteva idei importante: „Până acum am fost în Turda, la Cluj, în Biertan în judeţul Sibiu. Acum am ajuns în judeţul Alba. Suntem bucuroşi că producătorii noştri, mai noi sau mai vechi, sunt din toată Transilvania şi ne urmează. Am avut 89 de standuri, producători şi mesteşugari.
Multă varietate. Păcat că vremea nu ne-a ajutat mai mult. Am avut şi brânză şi vin şi miere. Am avut şi program la scenă, concerte şi spectacole folclorice. Am avut ateliere dedicate tinerilor, meşteşugarilor şi producătorilor, organizaţiilor non-profit etc”.
Printre meşteşugari s-au numărat Mircea Sin, artist popular sticlar, Nicolae Banciu, Tulea Dorin, Piltiu Nicoleta şi Popa Maria, Bogdan Bretoiu, Călin Bănea, Ioan Szekely, care a atras cu cojoacele sale pline de culoare, Popa Gheorghe, Jozsa Csaba, cu ceramica de Corund, ori Willy Schuster, care sprijină „ţăranii ecologici şi tradiţionali”.
Am mai aminti şi de vinurile de Jidvei, unul dintre partenerii care au dat savoare preparatelor pregătite pe scenele Festivalului.
Hai la… Şcoala şi la Oxford
Nu întâmplător alte ateliere au fost ţinute pentru tineri şi profesori. Pentru că Blajul este recunoscut ca oraşul şcolilor. Întradevăr, în anul 1754 la Blaj şi-au deschis porţile Şcoala de obşte, Şcoala de latinie şi Şcoala de preoţie datorită episcopului greco-catolic Ion-Inocenţiu Micu-Klein. Aceste instituţii au fost primele şcoli sistematice superioare din spaţiul românesc în care s-a predat în limba română şi în care, pe lângă scris, citit şi studii teologice, se învăţau limbile străine şi ştiinţele.
Prin ce se distinge această manifestare? Oana Ioniţă, cea care s-a ocupat cu PR şi Comunicare precizează: „Nu este un simplu festival, este un proiect de dezvoltare comunitară, e doar vârful aisbergului acest festival de 3 zile. Schimbând comunităţile din Transilvania în fiecare an, încercăm de fapt să punem un accent pe tradiţiile şi obiceiurile din zona respectivă. De peste 4 ani avem un program cu Universitatea Oxford Brookes. Ei au un departament de management ospitalier şi a petrecerii timpului liber.
Amintesc aici de Annabel Charlotte Gunner, Frances Reilly şi Harriet Kinsbrook care ne-au sprijit foarte mult. Un alt susţinător al proiectelor de gastronomie, partizan al mişcării Slow Food, este Paul Bloomfield, consultant gastronomic, chef şi un îndrăgostit de România. Studenţii vin în locaţie cu 6-8 săptămâni înainte şi lucrează pe proiecte specifice, de la dezvoltare comunitară până la harta gastronomică a zonei sau site-uri de dezvoltare turistică exact pe locaţia respectivă. De asemenea rămânem în legătură cu producătorii şi meşteşugarii din locaţia unde s-a desfăşurat festivalul. O contribuţie specială au avut şi cei peste 40 de voluntari, români, britanici şi americani”.
Manifestare care s-a desfăşurat şi sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României şi înaltul patronaj internaţional al Alteţei Sale Regale Prinţul Charles de Wales. Traveller Magazin a susţinut manifestarea în calitate de partener media.
M. CONSTANTINESCU
ŞTEFAN BACIU
Dacii şi romanii au atacat Constanţa cu… vin şi prăjituri
Firmele Domeniile Ostrov, Dobrogea Grup Constanţa şi Groove Hour au lansat o nouă campanie care aduce în prim plan două produse originale – “Vinul Labyrinthum” şi “Prăjitura ecologică Augusta”. Ele se alătură “Pâinii Antice Romane Labyrinthum”, şi vor contribui la susţinerea proiectul de restaurare, reabilitare şi punere în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic Tomis, proiect iniţiat de Groove Hour în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie şi Consiliul Judeţean Constanţa.
Evenimentul de lansare a fost marcat de o prezenţă inedită. Pentru prima dată soldaţii daci şi romani, ce formează Asociaţia Terra Dacica Aeterna din Cluj, au venit să prezinte un spectacol istoric la Constanţa. Echipamentul militar roman al soldaţilor poartă însemnele Legiunii XIII Gemina, legiunea cea mai longevivă pe teritoriul Daciei romane, care a staţionat în decursul secolelor II şi III d. Chr. la Apulum (Alba Iulia de azi).
Cu această ocazie istoricile rivalităţi dintre daci şi romani s-au manifestat din plin dar paşnic încântânt publicul prezent. Ostilităţile s-au încheiat în faţa sticlelor de “Vin Labyrinhtum”, un sec aromat, cu o savoare remarcabilă, catifelat, amplu ºi robust, respectiv al “Prăjiturii ecologice Augusta”, un desert BIO. El este preparat din făină integrală de grâu Spelta ecologic, după o reţetă veche de peste 2000 de ani, care are în compoziţie miere, unt, oua, stafide şi scorţişoară, toate certificate ecologic.
„Din valoarea obţinută prin comercializarea produselor, Domeniile Ostrov şi Dobrogea Grup vor direcţiona lunar o sumă fixă ce va contribui la restaurarea, şi reabilitarea Mozaicului din Constanţa. Produsele Labyrinthum susţin proiectul de refacere a Edificiului Roman cu Mozaic din Constanţa în cadrul Centrului Cultural Labyrinthum – „Labyrinthum” – marcă înregistrată la OSIM România. Centrul 
este gândit ca o infrastructură cultural-istorică, ce integrează vestigiile şi expoziţia muzeală existentă într-un spaţiu dedicat evenimentelor inter-culturale, artistice, de media şi de afaceri” – ne-a precizat Dragoş Paiu, director de marketing Groove Hour. Traveller Magazin susţine ca partener media această campanie culturală.
MARA ANTON
FOTO: Groove Hour
Nu spui o poveste cu prune în gură
