SOWETO: Istoria se converteşte la turism
Numărul călătorilor care au vizitat Soweto în ultimii doi ani s-a dublat, deoarece numele oraşului nu mai este asociat cu violenţa şi criminalitatea.
„Turismul în Soweto a înregistrat o dezvoltare fără precedent”, a declarat preşedintele Asociaţiei regionale de turism Dumisani Ntshangase, subliniind că, în prezent, oraşul, prin istoria sa unică, atrage zilnic câteva mii de turişti provenind din toate colţurile lumii, inclusiv sud-africani albi, care nu ar fi îndrăznit niciodată să calce în zonă, în trecut. Una dintre marile atracţii culturale ale oraşului este, fără îndoială, Muzeul “Familiei Mandela”.
Vizitatorii se pot familiariza aici cu cele mai importante momente istorice care au marcat nu numai dezvoltarea oraşului ci şi a Africii de Sud. În 1976, revoltele declanşate în Soweto împotriva fostului regim de segregare rasială a atras atenţia întregii lumi asupra Africii de Sud. În 1994 la primele alegeri democrate, Nelson Mandela a ocupat funcţia supremă în stat.
Acesta a fost primul om de culoare care a devenit preşedintele Africii de Sud. El a început şi susţinut ulterior, un amplu proces de reforme politice şi economice ce a permis deschiderea socială a unor regiuni şi comunităţi, printre care şi locul său preferat de viaţă – Soweto. În interiorul muzeului, a cărui clădire face parte din Soweto Heritage Trust, se găseşte o colecţie de lucrări de doctorat dedicate lui Mandela, obiecte de îmbrăcăminte din perioada detenţiei, dar şi o centură de box ce a aparţinut sportivului Sugar Ray Leonard, picturi şi fotografii cu familia Mandela.
Anul trecut oraşul a cunoscut un boom turistic, datorat găzduirii fazei finale a meciurilor Campionatului Mondial de Fotbal. Alături de hoteluri şi alte locuri de recreere au apărut sedii de bănci, noi şi moderne magazine şi super-marketuri, care atrag consumatorii de culoare din clasa medie. „Investitorii nu vin în Soweto pentru că aşa este corect ci pentru că fac afaceri bune aici”, a declarat proprietarul unei companii de travel.
HEMINGWAY, agentul turistic al HAVANEI
Câteva “mărci” durabile fac din Cuba un loc dorit în fiecare an de circa 2,5 milioane de străini. Staţiunile de vacanţă de la malul oceanului, ţigările de foi, celebrul rom, dansurile latine, mai ales salsa, figura lui Fidel Castro şi, fireşte, a scriitorului de premiu Nobel, Ernest Hemingway.
Tendinţa este în creştere şi a fost generată şi de investiţiile făcute în cadrul unor societăţi mixte de turism (ce au ca acţionari armata şi afacerişti atraşi de miza riscului). Pragul de 2 milioane de vizitatori a fost depăşit în 2005, şi el a urcat treptat şi constant în ultimii cinci ani. Cum arată azi oferta hotelieră a Cubei? Investiţiile din ultimul deceniu au crescut capacitatea de cazare la peste 46.000 de camere, grupate în peste 310 hoteluri. Complexele de 5 stele au o pondere de circa 25 %, cele de 4 stele – circa 40%, iar de 3 stele – peste 20%.
Anual, Cuba încasează din turism peste 2 miliarde de dolari, aproximativ 75% din Produsului Intern Brut. Şi românii sunt atraşi de această destinaţie, numărul lor ajungând la circa 2.000.
Pentru ce ai merge în Cuba? Ca să vezi “Parisul din Antile”, cum a fost denumită în vremurile de strălucire capitala Cubei. Havana a fost înfiinţat de spanioli în anul 1519. Majoritatea atracţiilor sunt concentrate aici. Centrul colonial al oraşului – Habana Vieja – face parte din patrimoniul universal UNESCO din 1982. Poţi alege ca punct de plecare Plaza de Armas, cea mai veche piaţă din Havana.
De aici te poţi îndrepta spre Palatul guvernatorilor ce datează din secolul al XVIII-lea. Apoi merită să vizitezi Hotel Santa Isabel (fosta Casa del Conde de Santovenia). În 1872 palatul a devenit primul hotel al oraşului. Pentru a te răcori poţi intra după ce ai ajuns la Plaza de la Catedral, la Bodega del Medio, loc unde poposeau din când în când la un pahar cu mojitos Errol Flynn ori Ernest Hemingway.
Dacă ai noroc poţi savura “Cina sub cerul înstelat”, un spectacol folcloric care se ţine o dată pe lună la lumina romantică a felinarelor din Plaza de la Catedral ori în Plaza de San Francisco. Alte “picanterii” turistice: Casa del Orfebreria, Deposito del Automovil, unde sunt expuse automobile de epocă, Casa del Conde de la Mortera (găzduieşte Muzeul Romului), fireşte, Muzeul tutunului, aflat lângă Casa del Tabaco, unde se află expuse obiecte legate de istoria preparării ţigărilor de foi. Cohiba, Montecristo, Romeo y Julieta vă spune ceva?
Străzile Havanei te impresionează prin “straturi” istorice de viaţă suprapuse. Merită să te opreşti şi la Hotel Nacional (construit în 1930 în stil neorenascentist), locul unde celebrul consiliu mafiot (alcătuit din Frank Costello, Vito Genovese, Santo Trafficante jr., Moe Dalitz şi Meyer Lansky, numele adevărat al lui Fulgencio Batista, viitor preşedinte al Cubei), l-a ales ca lider al mafiei americane pe Lucy Luciano şi a decis eliminarea lui Bugsy Siegel, datorită eşecului complexului Flamingo din Las Vegas. Savurează apoi arhitectura istorică a hotelurile Plaza, NH Parque Central, Ingleterra – care la avut ca oaspete şi pe Winston Churchill -, Sevilla, datând din 1908, inspirat de palatul Alhambra din Granada. Dacă ai ajuns la Havana trebuie să dai o fugă şi până la barul-restaurant El Floridita, refăcut în stilul original art deco, al anilor 1930. Aici poţi comanda un dublu daiquiri fără zahăr, la fel ca Hemingway, ale cărui priviri parcă te ţintuiesc din statuia de bronz în mărime naturală, sprijinită de bar.
Vei mai afla de la un ghid local că după ce a câştigat alegerile prezidenţiale din 1952 Batista a adăugat Constituţiei cubaneze încă 275 de articole. Unul dintre ele stipula că orice om de afaceri care va construi un hotel de peste un milion de dolari va primi, automat, şi licenţa pentru funcţionarea unui cazinou. Aşa se explică cum în doar câţiva ani Havana a devenit “Las Vegas-ul latin”. Bani negri şi albi au luat drumul hotelăriei. Oraşul a atras cunoscute staruri ale vremii, dar şi intelectuali americani. De la Frank Sinatra, Marlene Dietrich, Gary Cooper, Ginger Rogers până la Ernest Hemingway. Cel din urmă a devenit brandul cel mai bine vândut, iar casa în care a locuit la Havana, azi restaurată, a atras milioane de turişti în ultimile decenii. Fascinaţia cubanezilor pentru scriitorul ce a dat culturii Adio arme, Pentru cine bat clopotele ori Bătrânul şi Marea, se datorează şi unor lucruri puţin cunoscute.
Hemingway a fost singurul american care a rămas în Cuba după Revoluţie. Casa care este vizitată azi a fost cumpărată în 1939. Scriitorul a iubit foarte mult Havana, ţigările de foi şi lichiorul cubanez. Considera oraşul atât de frumos, încât credea că doar Veneţia sau Parisul s-ar afla înaintea lui. Hemingway a fost unul dintre apropiaţii lui Fidel Castro. Legendele create pentru turişti arată că el a lăsat casa statului cubanez. „E linişte. Havana mă ajută să mă odihnesc”, scria unui prieten, după ce suferise două accidente de aviaţie. Acesta se mira că scriitorul, care a câştigat Premiile Nobel pentru Literatură (în 1954) şi Pulitzer (în 1953), se mulţumeşte să locuiască acolo, într-o casă modestă.
DOINA CONSTANTINESCU
TAJ HOTELS – RAIUL INDIAN PE PĂMÂNT
Poate aţi vizitat Taj Mahalul, unul dintre monumentele minune ale lumii din toate timpurile. Milioane de vizitatori au făcut din acest palat legendar una dintre cele mai cunoscute imagini de promovare a turismului indian. Toţi ştim că o destinaţie de vacanţă este aleasă pentru povestea sa culturală, pentru obiectivele turistice faimoase dar, din ce în ce mai des, şi pentru locaţiile inedite, originale, oferite de hoteluri.
Aveţi, din copilărie, fantezia de a dormi într-un palat? Vreţi o insulă care să vă aparţină timp de o săptămână? India poate fi ţara spre care să vă îndreptaţi cu gândul de a încerca, după ce aţi vizitat Taj Mahalul şi alte zeci de monumente unice, să vă răsfăţaţi în câteva dintre proprietăţile grupul hotelier Taj, apreciat a fi cea mai luxoasă marcă a ospitalităţii tradiţionale indiene.
Taj Hotels Resorts and Palaces reprezintă un concept care a apărut în 1903, atunci când industriaşul Jamsetji N. Tata a inaugurat hotelul Taj Mahal Palace din Mumbai (Bombay). Locaţia s-a transformat într-un fel de a doua curte princiară indiană. De-a lungul timpului i-au călcat pragul toţi magnaţii clipei, de la Rockefeller până la Onassis. În momentul de faţă grupul hotelier este unul dintre cele mai mari din Asia. El deţine 93 hoteluri în India şi în destinaţii precum: insulele Maldive, Mauritius, Malaezia, Australia, Bhutan, Sri Lanka, Africa de Sud, Zambia, Emiratele Arabe Unite dar şi Statele Unite ori Marea Britanie. Din portofoliul de locaţii 59 se găsesc în India.
Dar Taj Hotels surprinde prin diversitatea spaţiilor de cazare. Alături de hotelurile clasice, sub aspectul arhitecturii şi confortului, se află cele amenajate în palate de patrimoniu, 7 la număr, dar şi cele amplasate pe 7 insule private. Călătorii care au locuit într-unul dintre ele, sau pur şi simplu le-au vizitat, susţin că îţi poţi imagina fără să faci prea mult efort că aşa ar putea arăta raiul pe pământ.
În contextul creşterii numărului de vizitatori internaţionali grupul Taj şi-a anunţat intenţia de a se extinde pe piaţa locală, cu mai multe branduri, atât de lux cât şi pentru consumatorii cu bugete medii. “Este posibil să mizăm pe mai multe branduri. Este o tendinţă a pieţei hoteliere internaţionale” – spune Ajoy K. Misra, vicepreşedinte de vânzări şi marketing al Indian Hotels Company Limited (IHCL) – promotorii lanţului.
Restructurarea grupului indian a început în 2008, la câţiva ani după aniversarea centenarului pentru hotelul fanion Taj Mahal Palace. În prezent Taj Hotels Resorts and Palaces operează cu patru branduri: Taj Luxury, Vivanta by Taj (categoria premium), Gateway Hotels (poziţionat pentru consumatori cu venit mediu) şi Ginger Hotels (segmentul economic). Taj Hotels Resorts and Palaces face parte din concernul internaţional Tata Group.
SÎNZIANA CONSTANTINESCU