Revista Traveller Magazin

TULCEA – Toate pânzele sus ! (I)

Suntem întotdeauna suporterii oricăror idei şi acţiuni, care aduc o valoare în plus promovării turistice. Cu atât mai mult cu cât ele sunt iniţiate de asociaţii ori companii private. Una dintre acestea a fost pusă în operă de Asociaţia Force Turism cu ocazia lansării revistei-catalog Force Turism – ediţia Tulcea. La vizita de documentare, ce a avut ca partener pe InfoTravelRomania, au fost invitaţi travel agenţi, reprezentanţi ai media de specialitate şi ai unor ministere implicate în noul proiect dezvoltat de Beatrice Chiriac, director general al Asociaţiei. Revista, promovată în versiunile româno-engleză lansează în cele 120 de pagini full color, format A4, noi proiecţii despre majoritatea atracţiilor, cunoscute sau mai puţin cunoscute ale judeţului, atipice şi unice. Câteva secvenţe ale acestui infotrip, în rândurile de mai jos.

O NOUĂ SIGLĂ ŞI O NOUĂ VIZIUNE. O primă şarjă de informaţii a fost oferită la complexul Delta Nature Resort în cadrul întâlnirii cu presa. Nicolae Chichi, vicepreşedinte la Consiliul Judeţean Tulcea a punctat câteva repere din noua identitate culturală a Deltei, care beneficiază şi de o siglă distinctă de promovare. Un prim pas care a fost urmat de proiectele de dezvoltare din cadrul strategiei Dunării, un program ce include 14 state dunărene, România şi Austria fiind doi promotori ai acestuia. Oficialul tulcean a arătat, printre altele, că Ţările Dunărene şi-au propus să deruleze proiecte comune care să creeze valoare adăugată actului turistic. În plus, se află în mişcare programe transfrontaliere semnate între România şi Bulgaria.

Ca urmare Tulcea s-a mişcat rapid progresând în domeniu infrastructurii navale, a miniporturilor turistice şi a infrastructurii rutiere, care să permită un mai bun acces către atracţiile culturale, naturale şi istorice. Deja, primul mini-port a fost inaugurat la Sfântu Gheorghe, celelalte urmând să fie deschise la Sulina şi Murighiol. Deci nu e de mirare că Tulcea ca zonă, este din ce în ce mai căutată de către navele de croaziere fluviale, dar şi de tuorperatori din Turcia, Georgia, Bulgaria etc.

CEASURILE SE REGLEAZĂ DUPĂ PULSUL HOTELIERILOR. Trebuie să spunem că oraşul ca atare a ieşit din amorţire şi acest lucru este vizibil dacă urmăreşti investiţiile hoteliere. Prima oprire a fost la Delta Nature Resort, primul complex de 5 stele apărut în Delta Dunării. Se află în apropierea Tulcei. Aici Maria Apolon, administratorul locaţiei, ne-a prezentat noile investiţii şi strategia cu care vor fi abordaţi anul viitor clienţii ce vor veni în vacanţe aici. O degustare de vinuri de Măcin, ne-a adus aminte de savuroasele arome din podgoria Sarica Niculiţel.
Chiar dacă anul trecut a fost horor pentru hotelierii din Tulcea investiţiile nu au stagnat. Şi bine au făcut oamenii de afaceri pentru că pe vremuri de criză trebuie să rişti. Hristu Caraman, o legendă vie a acestor locuri patronează Complexul Delta, cu două hoteluri de 3 şi respectiv 4 stele. Primul deţine 234 de locuri, celălalt 188 în camere single, duble, deluxe şi apartamente. Omul este optimist din fire pentru că: „Anul trecut a fost atât de prost încât ne-am gândit la un moment dat să vindem. Cui, nu prea ştiam!

În acest sezon ne-am scos pârleala pentru 2010 care a fost un dezastru. Gradul de ocupare de peste 90%, ne este asigurat de agenţiile de turism, operatorii de croaziere, de afacerile din portul oraşului, evenimente etc. Mai avem avantajul că asigurăm direct, cu mijloace proprii, excursii în Delta Dunării, cu vase de capacitate mare, elegante, dotate cu restaurant şi bar”.

Acum e mai relaxat,  aşa că are timp şi să ne spună gluma despre cel mai plăcut coşmar al hotelierului. El este… „să audă în fiecare zi cum se ciocnesc valizele turiştilor care vin cu ale celor care pleacă!” Asta îşi doreşte şi familia Gheorghe şi Mihai Puflene. Primul deţine hotelul Esplanada (de 4 stele) şi complexul Esplanada Parc (săli de conferinţe, spaţii de cazare la etajul 1 şi o bucătărie impecabil dotată), o bijuterile de construcţie care se bucură de mare succes. Şi la el 2011 a urcat în încasări şi anunţă un an viitor cel puţin rezonabil în evenimente sociale şi turistice. La rândul său Mihai, directorul hotelului Rex din Tulcea, a fost încântat să ne prezinte viitorul Puflene Resort, aflat în fază de şantier. Acesta va schimba fundamental înfăţişarea localităţii Murighiol nu numai sub aspectul locurilor de muncă. Va fi gata anul viitor, dacă şi timpul şi finanţarea vor lucra favorabil. Atunci va promova pe piaţa locală 300 de locuri de cazare, 5 săli de conferinţă, un casinou, Centre Spa şi de Fitness, piscină la dimensiuni olimpice, terenuri de tenis şi fotbal, resturante şi baruri.

CARE E BĂTAIA PEŞTELUI ÎN DELTA DUNĂRII! O croazieră pe canalele Deltei cu mai multe stopuri şi cazări ne-a arătat cât de greu este să navigezi în ape foarte scăzute dar cât de plăcut este să faci turism atunci când te pricepi la acest lucru. „Ghidul” nostru ocazional este chiar inginer piscicol. Dar Cristina Dinu, directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea  (ICEM) s-a dovedit a fi mai mult decât o gazdă colocvială. Mai întâi trebuie să vă spunem că nu aţi înţeles nimic din Tulcea dacă nu aţi vizitat Centrul  muzeal eco-turistic. S-a construit pe baza unui proiect transfrontalier, finanţat din bani europeni şi s-a deschis în urmă cu doi ani. Conceptul muzeal reuneşte o colecţie fabuloasă şi un Acvariu, unul dintre cele mai moderne din Europa. Deţine peste 69.000 de bunuri culturale, cele mai vechi piese datând din 1950, de la bogata floră şi faună pînă la speciile care trăiesc în zona deltaică şi a Mării Negre. „Mesajul suprem este Descoperă, iubeşte şi protejează Delta Dunării!” Chiar la intrarea în muzeu se află expus trofeul Mărul de aur (Golden Apple), decernat în urmă cu doi ani Rezervaţiei Delta Dunării,  de către FIJET, pe baza propunerilor Clubului Presei de Turism – FIJET România. Este una dintre cele 4 distincţii adjudecate de ţara noastră.

În maratonul nostru am vizitat şi inspectat Complexul turistic Mila 35 – modernizat – construit stil eco cu foarte multe structuri de lemn -, piscină, terenuri de tenis, restaurant cu 120 de locuri, sală de conferinţe cu 60 de locuri, iaz pentru pescuit  etc. Pensiunea Cherhana din satul Crişan, aşezată la intersecţia Canalului Sulina cu Canalul Caraorman, e promovată ca singura existentă din Crişan şi una dintre puţinele  din Delta Dunării cu clasificare de 5 stele. Complex tip resort, cu vile independente şi un corp central pentru activităţi recreative şi conferinţe. Mai lipsesc facilităţile pentru agrement în aer liber, terenurile de sport, de joacă pentru copii etc.

O notă maximă pentru ospitalitate am dat pensiunii Eden de la Crişan. Pe deplin meritate cele 4 stele  pentru dotările de cazare (10 camere şi 2 apartamente, în total 24 de locuri) dar şi pentru gastronomia locală, pe bază, cum altfel decât de peşte, „administrată” de către Ileana Vasilief. Aceeaşi menţiune şi pentru pensiunea Lotus din Nufăru, o zonă ca la începutul lumii, cu oameni încă timizi în a primi turişti. Investiţia făcută din fonduri europene ca şi bucătăria casei arată că banii au meritat alocaţi iar acum merită cheltuiţi de turişti. Aveţi pe ce! Progrese s-au făcut şi în transportul pe apă. Mucalit de felul său Nicu Bulea, cel care administrează parcul de nave rapide prin firma Prodcon Antreprenor General, e mândru că poate oferi servicii de calitate turiştilor care vin şi vor veni, are el certitudinea, din ce în ce mai mulţi în Delta Dunării „Operăm cu 6 nave rapide cu o capacitate cuprinsă între 54 şi 71 de locuri. Avem curse permanente între Tulcea şi Sulina, Sf. Gheorghe şi Chilia. Plus curse de sezon la cerere pe canalele navigabile ale Deltei”.
Despre Sulina, fantoma turismului românesc care se va trezi foarte curând la viaţă şi alte noutăţi din Delta Dunării, în numărul viitor.

DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
………………………………………………………………………….

FIJET: Bucovina şi Transilvania şi-au pus ofertele pe masă (I)

Ce reprezintă FIJET ? Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Editorilor de Turism (World Federation of Tourism Journalists and Writers)., cea mai veche asociaţie din această breaslă. A luat fiinţă în 1954, la Paris ca organizaţie non-profit, şi aşa a rămas până azi când din ea fac parte peste 800 de membrii, ce activează în 40 de ţări, prin asociaţii de sine stătătoare, ce reprezintă filiale ale FIJET.

UN CONGRES NUMIT DORINŢĂ. România a dispărut de pe această piaţă în urmă cu aproape 15 ani, datorită şi faptului că asociaţia care o reprezenta s-a uzat moral şi fizic.  Cu mai bine de 3 ani în urmă s-a înfiinţat la Bucureşti, prin voinţa liberă a peste 20 de membrii fondatori Clubul Presei de Turism. Acesta a reuşit, în foarte scurt timp, să readucă preocupările de breaslă în atenţia unor organizaţii internaţionale. În 2008 se reînoadă o tradiţia. Clubul devine membru cu drepturi depline al FIJET, reprezentând România.  Foarte, activi,  editorii şi scriitorii români – conduşi de Victor Rădulescu -, au reuşit să aducă la Bucureşti trei evenimente: O sesiune de lucrări a Consiliului Director, prilej cu care au fost inspectate mai multe destinaţii turistice de top; Stabilirea şi decernarea a 3 trofee Golden Apple (Pomme D’or), ce au revenit Zonei Mărginimea Sibiului, Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi companiei aeriene Blue Air (2009) şi, în septembrie, Organizarea celui de-al 53-lea Congres Internaţional FIJET, la Palatul Parlamentului.

Precizările sunt necesare pentru că presa generalistă a amestecat rău de tot borcanele speculând din diverse unghiuri politice, dar mai ales dintr-o crasă  necunoaştere, faptul că ministerul a cheltuit bani pe tot felul de bazaconii. Nu Ministerul Turismului a creat aceste evenimente ci Clubul Presei de Turism – FIJET România care a propus Ministerului Turismului un parteneriat agreat de finanţare şi promovare. În aceste activităţi s-au implicat administraţii regionale şi locale, organizaţii de promovare turistică şi, fireşte, o serie de firme private.

LICITAŢII CA LA OLIMPIADE. Într-un asemenea montaj s-a desfăşurat pentru prima dată în România, a Congresul Internaţional al FIJET, a 53-a ediţie, congres care uzual cuprinde o scurtă sesiune de prezentări şi comunicări de profil de două zile. După care urmează circa 6-7 zile în care se realizează vizite de documentare şi familiarizare cu o serie de atracţii turistice (istorie, cultură, gastronomie, natură, tradiţii), reprezentative pentru ţara organizatoare. Tiparul e păstrat de decenii. Iar manifestarea este un foarte bun prilej de promovare şi publicitare a ţării gazdă. De aceea ţara unde urmează să fie organizat Congresul FIJET este licitată cu ani înainte, ca în cazul olimpiadelor ori campionatelor mondiale de fotbal.  În ultimii 3 ani evenimentul a fost găzduit de Slovenia, China şi Turcia.

30 DE ŢĂRI BAT FIERUL CÂT E CALD. Împărţit în două de vizitarea Palatului Parlamentului, al 53-lea Congres internaţional al FIJET a atras la Bucureşti reprezentanţi ai mass-media din 30 de ţări ale lumii. Tema principală sub care s-au desfăşurat lucrările a fost  “Patrimoniul cultural mondial în presa de turism” (Explorează grădina Carpaţilor).

Peste 200 de jurnalişti, editori şi invitaţi, din mai toate ţările Uniunii Europene inclusiv, fireşte din Romania, dar şi din Rusia, Ucraina, Turcia, Liban, Egipt, Tunisia, SUA, Canada, Panama, Mexic şi Venezuela, Liban, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Italia, Belgia, Olanda, Spania, Slovacia au ascultat mai multe prezentări, cele ale ţării noastre fiind susţinute de profesorii Gabriela Ţigu (Scurtă istorie a presei de turism din România şi Puiu Nistoreanu (Cum îşi văd tinerii ţara în fotografii), de la catedra de turism a Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti, membrii ai Clubului Presei de Turism din România. Interesante, cu elemente inedite, care au creat unghiuri noi de percepţie cele două comunicări au fost aplaudate ca la un spectacol de teatru. Aceleaşi aplauze de care s-au bucurat reprezentanţii Egiptului şi Republicii Panama, gazde ale următoarelor două congrese, s-au cuvenit şi Ministerului Turismului, care nu a valorificat ocazia de a-şi promova spoturile de promovare turistică a brandului de ţară.   Ei asta e. Nu poţi să le ai pe toate.

BUCOVINA – CA UN MĂR DE AUR. Dacă ar fi să definesc într-un singur cuvânt ce m-a impresionat cel mai mult în Bucovina este – Tradiţia. Mai precis păstrarea într-o formă vie a tradiţiilor ne spunea un jurnalist din Rusia. Ea sintetizează toate cele 3 zile cât a durat „raliul” de documentare în judeţul Suceava.  Pilotul şef şi ghidul-gazdă a fost Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. După ce a epuizat secvenţele oficiale, schimb de cadouri (de promovare, fireşte) cu Tijanni Hadad,  preşedintele FIJET s-a trecut la lucruri grele care au dat savoarea de unicat a acestei fabuloase destinaţii. „Cred că Bucovina este România adevărată. Pentru că aceasta este ceea ce turiştii vor să vadă. Vor să vadă tradiţiile,  locuri străvechi şi moştenirea culturală. Această parte a României ar trebui explorată, ar trebui promovată ca o nouă piaţă. Le voi spune prietenilor mei să vină aici, dar şi celorlalţi prin ceea ce vom scrie după această vizită. Vor fi foarte multe articole despre Bucovina” – spunea Tijani.

Gheorghe Flutur, care i-a declarat pe toţi participanţii la Congres „pelerini în Bucovina”, oferindu-le diploma aferentă, a primit la rândul său o plachetă specială din partea FIJET. El şi-a făcut o imagine interesantă în timpul întâlnirilor  fireşti cu presa străină. „Unii mi-au spus că Bucovina se diferenţiază de celelalte zone prin tradiţii, cu totul şi cu totul aparte, prin gastronomia extraordinară, căldura oamenilor şi monumentele UNESCO care sunt unice. Alţi jurnalişti au declarat că această zonă a ţării seamănă foarte mult cu ceea ce şi-au imaginat a fi „Grădina din Carpaţi”. Au fost observaţii remarcabile cum că România înseamnă Bucovina şi Bucovina înseamnă România.  Când au vorbit despre brandul de ţară, au spus că l-au identificat aici în judeţul Suceava, şi nu am decât să mă bucur.

Sunt mulţumit de impactul vizitei ziariştilor de turism, şi am convingerea că articolele publicate de aceştia vor fi un mare câştig pentru judeţul Suceava”. Flutur a mai declarat că efectele acestei vizite de documentare se vor regăsi în timp în creşterea numărului de turişti străini care vor vizita Bucovina. “Facem în permanenţă investiţii în promovare, dar acesta a fost un moment unic, în ultimele decenii. Nu primim în fiecare zi 200 de jurnalişti străini de turism. A fost un eveniment care ne-a onorat şi pe care l-am onorat ca atare” – a mai precizat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

PARCĂ NE-AM AFLAT ÎN ALTĂ LUME. Georges Younes şi Amale Gorra, doi reprezentanţi ai delegaţiei Libanului au rămas şi ei încântaţi: “Este un succes iar ceea ce am vizitat a fost minunat. Fiecare oraş, fiecare sat, fiecare loc ne-a transmis căldura oamenilor. Pâinea cu sare şi produsele tradiţionale ne-au vorbit despre talentul bucovinenilor de a-şi păstra naturaleţea. Mulţumirile noastre se adresează muncii membrilor FIJET România şi organismelor locale care au dorit să ne ofere cât mai mult într-un timp relativ scurt. Voi recomanda tuturor prietenilor mei din Liban să viziteze România dacă doresc să trăiască o experienţă excepţională, unică, pe care n-au întâlnit-o niciodată”.  Amale Gorra spune: “Peste tot am fost primiţi cu muzică şi dans. Realmente am avut senzaţia că ne aflăm în altă lume, lipsită de tensiuni. Recomandarea mea este să ajungi aici pentru că o să adori această ţară. Moldova şi Transilvania sunt nişte regiuni în care timpul parcă s-a oprit în loc şi sper că părţi din ele vor rămâne aşa. A fost un excepţional congres prin oamenii pe care i-am întâlnit!”

O PORŢIE DE AVENTURĂ, DURĂ, DURĂ. Despre asta vor vorbi mai bine sutele de mii de fotografii care au fost făcute la faţa locului. Două felii mari de aventură ne-au fost oferite cu aceeaşi generozitate tot din platoul cu „bucăţi turistice din Bucovina”. Prima a fost pusă la cale de plimbarea cu mocăniţa, tren pe linie îngustă, pe o lungime de peste 18 kilometri. Se mai numeşte şi Huţulca de la Moldoviţa iar investiţiile făcute de români şi austrieci, aduc beneficii turistice. Proiectul de reabilitare a acestei atracţii, de la locomotive şi vagoane, până la linia ferată care prin 2009 nu era funcţională decât cam un kilometru, a fost susţinut de Asociaţia „Calea Ferată Îngustă.” La întoarcere invitaţii au fost „transferaţi” în 30 de căruţe cu care au mers circa 10 kilometri spre Mănăstire Moldoviţa din comuna Vatra Moldoviţei, unde au fost aşteptaţi de primarul Virgil Şaghin.

Dar cea mai dură aventură a fost cea trăită cu plutaşii pe Bistriţa aurie. Am plecat din Ciocăneşti cu mai multe plute. Cum apa era foarte scăzută, cu toate eforturile localnicilor de a amenaja un stăvilar temporar am rămas blocaţi de mai multe ori în diverse praguri ale râului. Salvarea a venit din partea tractoarelor, cândva fabricate în România, marca Universal 650, care după ce se opinteau la greu, de am crezut că o să se dezmembreze în zeci de bucăţi, au reuşit cu succes să ne scoată de fiecare dată din blocaje. Ce industria constructoare de maşini aveam cândva? În final, am legat toate plutele, şi am fost remorcaţi, dacă se poate spune aşa, până la staţia de… sosire. Colegii noştri străini au crezut că toate întâmplările au fost calculate. Când le-am relatat că nimic din ce au trăit nu face parte din program au savurat şi mai mult aventura pe care tocmai o terminaseră.

CULTURĂ ŞI ISTORIE, ÎNPĂNATE…. CU GASTRONOMIE. Cum arată alte secvenţe ale vizitei în Bucovina? Tradiţii, care surprinzător nu au plictisit pe nimeni. E şi normal. Au fost atât de diverse încât de abia ai putut să le absorbi pe toate. Să amintim de triunghiul mănăstirilor, catedrale sprijinite în cer de pictori de frumos. Sub lumina superbă a zilelor de toamnă o parte din patrimoniul UNESCO ce-l deţine România – ne referim la Voroneţ, Moldoviţa şi Suceviţa -, au strălucit în faţa invitaţilor. Se vede că sunt locuri cu mare circulaţie turistică, maicile fiind nu numai păstrătoare a tradiţiei ci şi foarte buni vectori de comunicare şi gazde în ale gastronomiei. La Moldoviţa a avut loc o întâlnire de gradul zero între Alexandru Crăiuţ, cel care era primarul comunei în 1975, şi Miguel Angel Brera (preşedinte de onoare al FIJET), cel care i-a înmânat atunci primul “Măr de aur”, decernat Mănăstirilor din Bucovina. Oamenii locului cunosc valoarea trofeului. Ca urmare ei l-au închis într-un perete, sub un grilaj, ferecat cu lacăte trainice. Amuzantă a fost prezentarea măicuţei de la Mănăstirea Moldoviţa, care ne-a terorizat cu interdicţiile de a ne fotografia cu “Trofeul pe care ni l-a adus un jurnalist spaniol care conducea organizaţia FIJET, pe acea vreme parte din UNESCO”. Acel domn se afla chiar în faţa ei.

Peste măsură de buni sunt membrii ansambului “Ciprian Porumbescu”. La fel de talentaţi la muzică şi la dans. Dacă nu aţi ajuns să îi ascultaţi live atunci căutaţi CD-urile lor pentru a va familiariza cât de cât. Două sesiuni artistice – La Capu Câmpului şi la Popasul Turistic Bucovina – ne-au convins că locurile îşi caută generaţiile tinere care să transmită mai departe o multiculturalitate fantastică. Dansurile tradiţionale moldoveneşti s-au îmbinat cu tradiţii austriece, poloneze, evreieşti, ruseşti, ucrainene etc. De altfel, rapsozii bucovineni i-au impresionat pe musafiri, artiştii din Suceava primind deja invitaţii să cânte în ţări precum Tunisia sau Liban.Un regal. Ca şi cel gastronomic  care s-a produs de cel puţin două ori pe zi ad-hoc, vorba vine, sau în locuri special amenajate la Capu Câmpului, Moldoviţa ori Ciocăneşti ultima noastră oprire în Bucovina.

Satul viu, cum are ambiţia de a-l promova Gheorghe Tomoioagă, primarul comunei şi în acelaşi timp un poet profund, a fost prezent într-o “Poiană a meşteşugarilor”, prin ştanduri cu produse tradiţionale, de la brânzeturi până la cârnaţi şi viţei puşi la proţap, slănină afumată ad-hoc şi udată cu ceva ţuică, trainic păzită de… ciobăneştii româneşti. De aici ne îndreptăm spre Transilvania. Pe numărul viitor.

MARIAN & DOINA CONSTANTINESCU