Seamănă cu un castel, are și creneluri de apărare, dar nu se poate spune că este așa ceva. Atunci poate e o fortăreață. Sau un mic fort, sau o cetate. Mai mult sau mai puțin, degrabă ce apără secrete pline de mister. L-am putea trata ca pe un conac. Dar nu este nici asta.
Cu toată deschiderea spre inedit călătorul modern ar spune că Muzeul ”Iulia Hasdeu” din Câmpina este adăpostit de o clădire al cărei exterior și interior emană un aer medieval plin de magnetism și câte ceva din toate cele amintite mai sus. Bref! Nu ratați ocazia să intrați în castelul unicat, unul bântuit de sufletul fără odihnă al tinerei Iulia Hasdeu.
”Magul de la Câmpina”
Fără a alerga după spectaculos, deși aveți cu ce să vă alimentați în timpul vizitării ”templului spiritului”, vom însoți umbra amintirii Iuliei pentru a ”naviga” printre datele unor istorii dramatice. Iulia a fost fata minune, atinsă de geniu a cărturarului și scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Pentru cei mai puțin familiarizați B.P. Hasdeu (ce provenea dintr-o familie de cărturari basarabeni) a dat culturii noastre monumentalul ”Etymologicum Magnum Romanie”, culegerea ”Cuvente den bătrâni”, drama istorică ”Răzvan și Vidra”. În 1863 înființa la București revista satirică ”Aghiuță” iar 14 ani mai târziu era ales membru al Academiei Române. De aceea, printre altele, în fața castelului se află un bust comemorativ al lui Hasdeu (1838-1907), creat din bronz în 1937 de sculptorul N. Plămădeală. Edificiul a fost construit în amintirea genialei lui fiice, Iulia, care a fost, spun surse misterioase din lumea de dincolo, și cea care ar fi contribuit la arhitectura castelului său. Clădirea a devenit refugiul savantului, locul unde se desfășurau ședințele de spiritism prin care încerca să ia legătura cu fiica dispărută. Bizara construcție placată cu lespezi de gresie cenușie i-a atras scriitorului porecla de ”Magul de la Câmpina”. Castelul a fost edificat între anii 1893 și 1896.
Primul român absolvent de… Sorbona
Donjonul (turnul central) sugerează forma unei biserici. În turnul din dreapta se află camera albastră loc de găzduia celebrele ședințe de spiritism.
Muzeul a fost construit pentru comemorarea Iuliei Hasdeu (1869-1888), fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Tânără considerată genială, a fost și primul român care a absolvit facultatea Sorbona din Paris. Vorbea o franceză elevată la 2 ani. La 11 ani a scris o piesă de teatru, iar la 16 a fost admisă la Sorbona. Tuberculoza a răpus-o la doar 19 ani. Toate cele șase saloane-camere poartă amprenta amintirii și, spun unii, a fantomei sale care bântuie nopțile. De la salonul de primire unde se află un bust de marmura al mamei Iuliei, trecem prin sufrageria ce adăpostește portretele familiei pictate în medalioane și pe pereții camerei. În cel mai înalt turn se află statuia lui Isus, sculptată de Ra(p)hael Casciani. Cea de-a patra cameră ne invită în biroul de lucru al lui Hasdeu, încadrat de portretele savantului, soției și fiicei. Un alt spațiu e dedicat copilăriei. Aici regăsim păpușa Iuliei, o sculptură de Ioan Georgescu în marmură de Carrara, realizată în 1890 ce redă un bust al Iuliei, jurnalul dar și caietul de matematică al Iuliei. Ultima încăpere, camera obscură, ne introduce în atmosfera ședințelor de spiritism ce se consumau aici. Elementele de ”decor” constau într-un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă a lui Iisus. Pe tot parcursul vizitei veți întâlni manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog, ediții princeps și tablouri semnate de renumiții artiști Sava Henția, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart.
De ce se stinge lampa !?
Poveştile cu fantome din castelul Iuliei Hasdeu au prins putere încă din perioada interbelică. Doar ne aflăm în spațiul în care tatăl îndurerat, a încercat să dialogheze prin şedinţe de spiritism cu fiica sa. Printre misterele ce bântuie castelul circulă legende și mult folclor oral. Trei dintre ele sunt reproduse pe blogul HotelGuru.ro.”Unii spun că în vremea construcției castelului se auzeau acorduri de pian în fiecare noapte (acela ar fi fost spiritul Iuliei) și aplauzele scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Alții însă, relatează cum se stingeau lămpile localnicilor atunci când veneau ”domnii ăia să facă spiritism”. ”Ieri seară, mama a aprins lampa de patru ori”, povestea un localnic. Dar există și legende atipice legate de Castelul Iuliei: ”Dacă cineva trecea prin fața lui și voia să înjure, nu putea. Limba i se făcea clei.”
La plecare vom aminti de încă o particularitate. Castelul poate fi vizitat toată săptămâna contra cost. Dar în fiecare joi intrarea este gratuită. E posibil ca atunci să nu vă întâlniți cu umbre și fantome. Poate este chiar ziua lor de odihnă.
DOINA CONSTANTINESCU
