Seamănă cu un Muzeu al Satului. Dar nu este numai atât. Poate fi considerat un 1009Parc tematic. Dar este mai mult decât atât. A fost o capitală a aurului iar acum este una a evenimentelor culturale. Sute de mii de vizitatori și turiști sunt atrași de un spațiu al aventurii în istorie.
În miezul zilei diligențele sunt ușurate de bandiții necruțători. Aurul rămâne marele vinovat dar și cel ce a stat la baza unei noi civilizații. Urmărim un film? Nu! Ne aflăm în Columbia State Historic Park. A fost creat în 1945 ca semn de omagiu pentru cei ce au construit ”orașul febrei aurului” sau ”orașul goanei după aur”. Numai de aici, din albiile râurile din apropiere, au fost extrase între 1850 și 1870, zăcăminte estimate la circa jumătate de miliard de dolari (actualizați).
Dacă tot veni vorba de aur nu ratați una dintre experiențele magice. Copil sau adult aproape nimeni nu scapă în Columbia de ”Febra aurului”. În schimbul unei taxe te așezi în fața albiei de lemn și începi să cerni nisipul adus din vadul râului din apropiere. Și cerni, cerni, până când, surpriză, deși nu credeai, pe fundul sitei apare o pepită de aur (firește pusă acolo, ca din întâmplare de organizatori). Mică, cât să-ți procure plăcerea, că ai fost căutător de aur. Dovada există. La ieșire primești cadou o sticluță umplută cu nisip în care strălucește pepita ”găsită”. De, dai un ban dar ști că face. Dacă mai vrei și alte amintiri de la ”minele de aur”, poți să-ți procuri o colecție sau doar o monedă aurită, ce reproduce pe ambele fețe, scene istorice din timpul marilor descoperiri al acestui minereu prețios. Afară te așteaptă un Ranger al rezervației care îți arată cam cum arăta o cantitate de aur extrasă de cei mai norocoși muncitori. Zâmbetul inclus. Poate nu vă fascinează căutătorii de aur. Atunci puteți vizita cele 30 de clădiri reunite aici pentru a reproduce activitățile din acea epocă. Tururile educaționale, care sunt efectuate în special pentru copii, elevi și studenți (atenție, renunțați la telefoanele mobile), îi aduc pe aceștia în fața magazinului măcelarului care prezintă toate părțile… gustoase ale unei vaci sau porc.
La doar un pas e atelierul de fierărie Parrott Blacksmith. Construit în 1950 el a căpătat actuala funcționalitate după 1998. Casa lui ”Lucky Horseshoe” nu este numai un loc pentru prelucrarea fierului ci și unde se fabrică … potcoave ce pot fi inscripționate cu numele tău. Copii rămân magnetizați zeci de minute de obiectele ce ies de sub ciocanele angajaților proprietarului Leannha Parrott Rodes. Adulții nu scapă ocazia să dea o raită prin clădirile Băncii Umpqua fondată în 1852 de către James O. Mills, la ”The Farmer Friend”, magazin în care doamna Henrietta Schultz a început să promoveze încă din 1856 produse din ferme locale. De neocolit sunt și magazinul general cu coloniale ”Columbia Mercantile”, cu reproduceri, cărți și suveniruri ce-ți amintesc de perioada ”golden rush”; ”Columbia Kate’s Teahouse” unde ești întâmpinat cu peste 80 de varietăți de ceai; ”Brown’s Cofee House & Sweets Saloon”, care avea la 1855 un salon special pentru consumatorii de bere, ori Columbia Candy Kitchen, o afacere de patru generații cu dulciuri, dezvoltată de familia Nelson din 1857. Noi am ales să ne facem și o fotografie în costume de epocă la ”Kamice’s Photografic Establishment” o altă afacere de familie datând din secolul al 19-lea, la fel de prosperă și azi. Firește am ales varianta cu sacul de bani la picioare după ce am fi jefuit o bancă.
După aceea ne-am prezentat la Teatrul local, ce dădea pe vremuri reprezentații la 1 dolar intrarea (cam scump pentru 1910), am vizitat sediul ziarului local unde ne-a precupat cum să scoatem o ediție specială a revistei noastre, precum și City Hotel denumit ulterior Fallon Hotel. Aici managerii ne-au propus cazarea în una dintre cele 14 camere retro (nu mulțumim!), organizarea unui eveniment de familie în salonul principal cu o capacitate de 150 de locuri (ar fi o idee!), sau să luăm cina împreună cu celebrul Mark Twain (scriitor iubit nu numai pentru romanul ”Prinț și cerșetor”). O conversație cu sosia acestuia (câte mii trăiesc în State?) a fost cât se poate de plăcută. Am părăsit hotelul nu înainte de asculta melodii country interpretate de tineri voluntari, o parte din zecile de animatori implicați în activitățile din Columbia. Restul îl bănuiți.
Am prins diligența de seară (foto copertă) cu toate cupărăturile făcute, iar la prima răscruce de drumuri am fost atacați de bandiți fără niciun Dumnezeu. Pe noi ne-au lăsat să trecem dar pe ceilalți i-au trimis înapoi la… shopping. Păi… să pleci chiar așa cu mâna goală. Deh, febra aurului a trecut dar povestea merge mai departe.
Cum ajungeți la Columbia? De la San Francisco faceți două ore și jumătate, iar din Sacramento străbateți California în numai două ore. Până în SUA vă descurcați dumneavoastră. E doar la o aruncătură de băț.
MARIAN & DOINA CONSTANTINESCU
