Danezii sunt cei mai fericiți oameni din lume! Cel puțin așa spun sondajele anuale cu această temă. Oare de ce? Pentru că au ajuns la starea de bine (hygge), au mâncarea tradițională Smorrebrod (sandvișul cu capul gol), au o sirena mică și celebră, un prinț la fel de faimos (e drept că asta a făcut ”agentul” Shakespeare pentru Danemarca) și etern dubitativ.
Andersen și figurinele de hârtie
Îl au pe Christian Andersen și au Carlsberg, cea mai știți voi bere din lume, și sunt vikingii cei mai vikingi din nord. Sinteza tuturor acestor motive de fericire este întruchipată de Copenhaga, o capitală pulsând de viață, cu oameni calmi și comunicativi și cu un centru istoric aflat sub asaltul renovărilor, spre deliciul turiștilor doritori de adrenalină urbană, nevoiți să facă slalom printre utilaje, căci cea mai mare parte a muzeelor și atracțiilor sale se află amplasate dincolo de baricade și schele. De la Tivoli cel mai vechi parc de distracții din Europa, deschis în 1843, până la Muzeul Hans Christian Andersen, Primăria și cartierul Regal, toate se află dincolo de șantier. Așa că pentru început am ales să vizităm promenada și celebrul cartier maritim, port turistic și ”casă” a unor ambarcațiuni ușoare Nihavn Canal. Ca în orice port nordic totul este pitoresc, turistic și animat. Îl particularizează Mica Sirenă (copia, că originalul se află la Muzeul Național), creație a sculptorului danez Edward Eriksen, după chipul și asemănarea soției sale. Povestea sirenei atrage valurile mirgratoare de vizitatori iar ea cu o privire melancolică, eșuată parcă pe postamentul de piatră se întreabă: să fie fericită că atât de mulți călători își fac selfiuri cu ea (asiaticii sunt de departe campionii acestui sport) sau tristă că a fost de două ori decapitată, vopsită și chiar amenințată cu aruncarea în aer!? Cu toate aceste avataruri Mică Sirenă, este și rămâne simbolul orașului Copenhaga dar și imaginea cea mai folosită în promovarea turistică. Pentru asta trebuie să fie fericită, nu ? Ca și Andersen, pentru minunatele sale povești. Prea puțini știm că era și un bun desenator și realizator de figurine din hârtie. Vincent van Gogh era un mare admirator al său, căci scriitorul obișnuia să doneze figurinele de hârtie create pentru poveștile sale, audienței și prietenilor. Care nu prea le apreciau. După anii 1840, când a devenit faimos ele au început să fie colecționate. Astfel acest hobby artistic a contribuit din plin la apariția unui tip de comerț și curent denumit Paper Cut Paradise și Danish Shop. Cele mai colorate vizite la acest gen de magazine sunt în ajunul sărbătorilor tradiționale când danezii au toate motivele să fie fericiți.
Cum au ajuns regii ”socrii Europei” ?
În aproape toate basmele există țări cârmuite de regi înțelepți. Așa și în povestea noastră căci familia regală daneză contribuie la fericirea vikingilor săi. Cum? Efectuați clasicul tur regal și veți descoperi nu doar monumente arhitectonice ci și colecții de artă impresionante, istoria ilustrată a danezilor. Pompa, opulența și splendoarea palatelor regale fac deliciul turiștilor, căc ide mai bine de 600 de ani orașul este reședința familiei regale. Cap de listă este Amalienborg Palace, un complex cu 4 palate datând din secolul al XVIII-lea. Schimbarea gărzii este ca peste tot un spectacol în sine ce nu trebuie ratat. Aici sunt primiți de către regină toți oaspeții săi. Christiansborg Palace este locul unde se țin dineurile, banchetele și reuniunile oficiale ale Curții. Cea mai impresionantă încăpere, Marea sală de recepții, este decorată cu 11 tapiserii ce ilustrează scene din 1100 de ani de istorie. Coloanele înalte din marmură susțin un plafon bogat în stucatură și picturi, din care parcă alunecă spre tine sofisticate candelabre de cristal.
Să știți că și regii au ”reședința mea de vară” nu doar visătorii poeți. În cazul de față Castelul Rosenborg. Construit în secolul al XVII-lea de către Christian al IV-lea, acest obiectiv impune prin arhitectura sa cu turnuri înalte fiind înconjurat de o grădină-parc impunătoare. Este o oază de liniște foarte populară și îndrăgită de localnici. În subteranele castelului se află păstrate, în regim de maximă securitate, bijuteriile și coroanele Casei Regale.
Castelul Frederiksborg găzduiește în prezent colecțiile Muzeului Național de Istorie. Construit în secolul al XVI-lea de același Christian al IV-lea acesta a fost reședință regală până când un incendiu devastator l-a avariat la mijlocul secolului XIX-lea. În prezent este un spațiu muzeal impresionant care adăpostește un tezaur cultural bine conservat. Capela datează din timpul regelui amintit și concentrează în interiorul său marmură, aur, lemn nobil și picturi încât ochii par să-ți devină lentila unui aparat de fotografiat. Nu mai ”vezi” aproape nimic, doar înregistrezi. Îți revii, cât de cât, urcând la etajul întâi. Aici pereții sunt ornați cu ceramică heraldică cu forme ovale, reprezentând insemnele statelor prietene. Ai un sentiment reconfortant când îți găsești țara printre ele. Nu rata Sala Cavalerilor, Salonul de ceremonii, pivnițele, nici Galeria de artă daneză cu picturi istorice și colecții de artă contemporană. Amețiți, după aproape trei ore de bântuit castelul, ne-am așezat pe o bancă și ne-am întrebat: Cine era acest Rege ? Aflăm de la ghidul însoțitor că a fost un monarh absolut, iubitor al artelor și era unul dintre cei mai renumiți regi scandinavi ai vremii sale. A avut și 20 de copii.La acest capitol regii danezi au câștigat ulterior și o mare faimă. Datorită numărului mare de copii pe care-i aveau ei au ajuns să fie porecliți în secolul al XIX-lea ”socrii Europei”. Spre exemplu patru din copii cuplului regal Christian al IX-lea și Regina Louise, au urcat prin căsătorii strategice, pe tronul unor țări ca Anglia, Grecia, Rusia și Danemarca.
Carlsberg – cel mai cunoscut brand danez
Deshidratați de atâte circuite culturale ne-am adus aminte că și berea face parte din fericirea zilnică a danezilor. Și am plecat să vedem unde se întâmplă asta. Ghidul de la Carlsberg ne-a adus aminte de câteva lucruri importante. Că ne aflăm într-o muzeu fondat de către celebrul berar J.C. Jacobsen în 1878 și administrat prin Fundația Carlsberg. Dar celebra berărie, care îți oferă în prețul biletului (cam scump dar face), și o halbă plină cu bere, a fost fondată în 1847. Totul e organizat ca la carte, n-ai cum să te rătăcești, căci în urma ta vin alte grupuri de curioși care te obligă, pe culoarele înguste ale fabrici să ții ritmul și să te îndrepți spre ieșire. Mai precis spre Shop și grădină unde au loc degustările. Până atunci memorezi o parte din informațiile oferite pe traseu. Cam într-o oră afli că o parte dintre utilajele istorice mai funcționează și azi, colecția buteliilor de sticlă și a altor ambalaje istorice (peste 22.600), este una dintre cele mai mari din lume, că logo-ul Carlsberg a fost creat de designerii anului 1904. De atunci a rămas neschimbat devenind cel mai cunoscut brand danez în întreaga lume. Din fabrică dai în laboratoare unde te poți întâlni cu Jacobsen în persoană, apoi poți coborî la grajduri și la parcarea muzeului unde se află expuse automobile și camioane de colecție cu care se livra berea, fie în vrac fie îmbuteliată. Admirăm perechea de cai, prezentată mai mult de imagine artistică, și ne îndreptăm spre curtea interioară decorată cu mai multe statui, înclusiv o copie a Micii Sirene. Ultima stație e la magazin, unde fie că servești o bere retro sau dintr-o sticlă de șampanie, marketingul dă tonul vânzărilor, iar calitatea creează partitura. Nu ne-am refuzat fericirea de a servi un pahar de bere. Și am plecat la fel de bine dispuși ca turiștii locali, reținând în gând deviza aflată de sute de ani de frontispiciul vechii fabrici: ”Laboremus pro Patria”. Măi să fie, deci asta e fericirea la alții! Așa se explică hygge-ul danez? Și așa!
MARIAN & DOINA CONSTANTINESCU
