DENSUȘ – Isus, daci și fânețe cu fluturi, REDESCOPERA ROMANIA nr.171

Să ne lămurim de la început. Dacă ați ajuns în Țara Hațegului n-ați înțeles nimic dacă nu intrați în spiritul cetății Sarmizegetusa Regia, de sus, din munții Dacilor liberi, dar și în cel al Bisericii ”Sfântul Nicolae” din Densuș. Pe scurt e cunoscută ca Biserica din Densuș, o bijuterie mondială, fără îndoială, ce poartă ”stigmatul” unicatului.

Să ne lămurim. Este un monument… de buzunar. Dar ascunde atâta frumusețe care trebuie cercetată și descoperită cu mare atenție. Unii susțin că știu când a fost construită, dar adevărul este că nici specialiștii în arhitectură hunedoreni nu s-au pus încă de acord. Adevărul este că lucrurile neterminate, neclarificate, par a fi mai valoase pentru vizitatorii de oriunde din lume care trec pragul bisericii. Lăcașul a fost ridicată în totalitate din piatră, într-un loc în care creştinismul se împleteşte cu legendele despre daci şi romani. Chiar dacă istoricii nu cad de acord asupra datei construcţiei lăcaşului, un lucru este cert: vorbim de cea mai veche biserică din piatră, pentru că aici se ţin slujbe neîntrerupt de cel puţin şapte secole. Gazda noastră ne spune că unii istorici susțin, că în sec II(105-106), romanii au construit pe locul pe care ne aflăm un templu păgân închinat zelui Marte, zeul războiului, transformat în sec III (270-271), după ce romanii au plecat din ţară, în biserică creştină. Şi de atunci se fac slujbe în biserică. Alții susțin că biserica ar fi fost ridicată de goți sau ar fi fost în Antichitate mausoleul generalului roman Longinus Maximus, a cărui soție a descoperit religia creștină și a amenajat în locul mausoleului prima biserică de la nord de Dunăre. Există și specialiști care sunt de părere că avem în fața ochilor o construcție medievală, dar în ale cărei ziduri s-au folosit elemente de piatră din fosta capitală a Daciei, de după cucerirea romană, adică de la Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa.

Cert este că prima atestare documentară a bisericii a fost făcut abia la 2 iunie 1360 și o datorăm „scaun de judecată” ținut de românii din Ţara Haţegului. Dacă exteriorul este ”fascinant” prin elementele încorporate de-a lungul timpului, lei decorativi, coloane, postamente de piatră, plăci de morminte și dale, racorduri de canalizare romană, și interiorul este la fel de impresionant. Fotografiatul este interzis. Dar vă puteți delecta în fața unei rarități absolute: pictura cu Isus Hristos gătit cu o cămașă tradițională românească. Apoi cu picturile ce se păstrează din vechiul înveliș (cele ce datează din 1443, aparțin lui Ștefan Zugravul) ce redau pe Sf. Mariana, Sf. Bartolomeu și Sf. Treime, precum și altarul care este un capac de sarcofag. Mai adăugăm și un portofoliu întreg de legende, cea mai des relatată fiind parcă o variantă hațegană a poveștii de iubire dintre Romeo și Julieta, care se termină prin aruncarea din turn a frumoasei, tristei și neînțelesei Zafira. De aprofundat la Aron Densușianu.

Dar desigur, Densuș este recomandat de edilii comunei și ca un punct de plecare către alte atracții turistice din vecinătate: Casa Vulcanilor din cadrul Geoparcului UNESCO, Tăul fără fund, Muzeul satului hațegan, respectiv bisericile Reformată și Pogorârea Sf. Duh de la Peșteana. Puteți să luați lecții de pictură specială pe piatră de la Dorin Socaci, pleca în tururi cicloturistice sau în cele de foto-hunting spre Fînețele cu fluturi. Pentru cazare vă stau la dispoziție cel puțin cinci pensiuni autorizate ce vă oferă la un loc vreo 30 camere. Dar sunt și alte variante. Drum bun. Și nu uitați să vă alocați o jumătate de zi pentru Densuș. Frumusețea istoriei merită  descoperită în fiecare zi.

 

DOINA CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Numarul 171, Redescopera Romania and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*