CETATEA NEAMȚ – Dincolo de poezie, TURISM ISTORIC nr.171

Fără să știe la vremea lor doi poeți români, care ar putea fi cool și pentru contemporani, au fost agenții de promovare a două obiective religioase și istorice. Grigore Alexandrescu urmărea în versuri ”umbra lui Mircea la Cozia”, iar Dimitrie Bolintineanu crea o poezie patriotică de excepție despre Cetatea Neamț, amplasată ”pe o stâncă neagră într-un vechi castel”.

Cea mai frumoasă din țară

În confruntarea dintre Ștefan cel Mare întors rănit din luptă și mama sa aceasta acceptă să-l primească în cetate dar numai după ce va reveni victorios. ”Du-te la oștire! Pentru țară mori! Și-ți va fi mormântul coronat cu flori”. Istoricii au semnalat că întâlnirea din poezia lui Bolintineanu este o ficțiune literară, deoarece la acea vreme ”Muma lui Ștefan cel Mare”, doamna Oltea, nu mai era printre vii. Cercetătorii însă și-au îndreptat atenția spre acest monument medieval cu o valoare excepțională în România.

Dar să facem puțină lumină pentru cei care se vor încumeta în viitoarele luni să plece spre Cetatea Neamț sau Cetatea Neamțului. Este amplasată la o aruncătură de băț de Târgu Neamț și Piatra Neamț. Depinde de unde pornești pentru a ajunge aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleșului unde a fost construită. Veți avea în față cea mai frumoasă cetate de apărare din țara noastră, cel mai rezistent sistem de apărare, o fortăreață în sensul propriu al cuvântului, cum nu a mai avut statul medieval moldovenesc. Așa susțin cercetătorii după ce au studiat poziția strategică pe care a avut-o această construcție.

Unii construiesc, alții dărâmă

Pentru turiști subliniem că drumul până sus este superb și ușor de străbătut. Merită să-l parcurgeți pe jos. Peisajele sunt nepereche, pline de culori, mai ales dacă ați ales să o porniți toamna spre Cetatea Neamț. Ajunși sus veți avea numai surprize plăcute. Ele se datorează unui amplu program de restaurare prin care s-au refăcut căile de acces către poarta principală. De asemenea încăperile din fostele ruine sunt funcționale și găzduiesc diverse expoziții permanente ce au condus la creșterea atractivității Cetății. Istoria nu ține de cald aici, ea trebuie povestită și pentru asta ghizii și muzeografii depun eforturi permanente pentru a da viață exponatelor. Pe zidurile de intrare ale obiectivului aflăm începuturile istoriei acestei creații:

Cetatea Neamțului ”a fost construită în timpul lui Petru Mușat (1375-1391), în perioada consolidării statului medieval Moldova. Prima atestare documentară datează din 1395, anul în care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, înainte de a fi înfrânt de oștile lui Ștefan I Mușat la Hindau, emite un act de cancelarie “Ante Castrum Nempch”. Dar epoca de glorie se suprapune cu cea a domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conducător militar de excepție el a înțeles perfect rolul fortificațiilor în creșterea capacității de apărare a țării. Atât cetățile nou construite cât și cele moștenite din întreaga Moldovă au beneficiat de un puternic sistem defensiv. Astfel întărită, în anul 1476 cetatea Neamț a rezistat asediului lui Mohamed al II-lea, după lupta de la Valea Albă-Războieni. Până să intrați în cetate veți străbate pod în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatră. În interior sub privirea statuii lui Ștefan cel Mare se desfășoară cele patru bastioane rotunde, care au avut și rol de puncte de observație pe timp de pace. Amprentele istoriei pot fi observate în expozițiile tematice: Alexandru Lăpușneanu (1564), dărâmă câteva clădiri din interiorul cetății. Ieremia Movilă reface câteva dintre ele. În 1600 Cetatea Neamțului salută cu porțile deschise armata lui Mihai Viteazul, primul unificator. Vasile Lupu (1646) o preface în mănăstire iar Dumitrașcu Cantacuzino o distruge parțial în 1675. Mai adăugăm și pagina eroică din 1691 când o mică armată de plăieși rezista asediului polonezilor conduși de Regele Ioan Sobietski. După 1717 când domnitorul Mihai Racoviță a dispus distrugerea ordonată Cetatea Neamțului intră într-un con de umbră și din punct de vedere militar.

 

Arhitecți și fonduri europene

 

Nu vă mai încărcăm cu date istorice. Ci cu câteva ce țin de spațiul contemporan. Deși a fost declarată monument istoric în 1866, lucrările de reconsolidare a zidurilor au început sub conducerea arhitectului Ștefan Balș o sută de ani mai târziu (1968-1972). Un alt program de restaurare a fost derulat după anii 1992 patronat de programul UNESCO. Apoi timp de doi ani – între 2007-2009 -, cetatea a fost închisă pentru a fi efectuate restaurări la interior și asupra zidurilor, lucrări ce au beneficiat de finanțări europene prin programul PHARE. Proiectul de refacere a fost întocmit de o echipă condusă de arhitecții Gheorghe Sion și Corneliu Constantin din cadrul Institutului Monumentelor Istorice București. În acesta au fost prevăzute sisteme de iluminare a căilor de acces dar și amenajarea celor trei parcări în vecinătatea cetății. Vizitatorii care ajung aici au posibilitatea să admire fântâna din centrul curții și cele 21 de încăperi amenajate printre care Sălile de sfat, judecată și ceremonii, cea de arme, vechiul paraclis, bucătăria, monetăria, dormitoarele, dar și închisoarea unde se află patru manechine cu răufăcători, legați cu lanțuri.

 

Detaliile fac diferența

 

Cetatea avea viața ei căci putea găzdui 300 de oameni. Azi ea e frecventată de zeci de mii de turiști. Pentru ei, și asta n-ar trebui să lipsească deoarece e în beneficiul cetății și a angajaților săi -, un magazin modern cu suveniruri, cărți, broșuri, obiecte, colecții de arme, textile tradiționale, vederi și multe alte obiecte care păstrează amintirea locului și după ce ai plecat de acolo. El poate încorpora librărie, cafenea, ceainărie, un mic atelier de pictură, o ”rama” pentru fotografii ori un mecanism pentru personalizat monezi. De cele mai multe ori pierdem din vedere aceste detalii… comerciale. Dar dacă tot suntem europeni să ne comportăm și în turism ca atare. Banii nu se fac numai din peisaje naturale, istorie și cultură. Trebuie să provocăm realitatea în permanență iar turismul este vectorul economic cel mai potrivit pentru a creea prosperitate comunității care deține asemenea bijuterii. Mai e timp pentru asta, dar parcă a venit vremea să ne mișcăm mai eficient, mai cu talent.

 

DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Numarul 171, Turism istoric. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*