SOROCA: De la Ștefan cel Mare citire, MAPAMOND 2 nr.170

Dacă ajungeți în Republica Moldova și nu sunteți neapărat fascinați de secretele vinurilor (deci nu v-ar încânta o vizită prin tunelurile subterane de zeci de kilometri de la Cricova dar și împrejurimi), atunci trebuie să porniți direct spre orașul Soroca. Mai precis pe strada Petru Rareș nr.1. Aici se află obiectivul numărul unu în Topul atracțiilor turistice (întocmit de administrația națională) ale vecinilor noștri: Cetatea Soroca.

Este una dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare. Ea a fost edificată la porunca domnitorului, din lemn, în formă pătrată, în secolul al XV-lea (cu începere din 1499) în vecinătatea Nistrului. Fortăreața, atestată pentru prima dată la 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlău, e considerată unicul monument medieval din Moldova care s-a păstrat așa cum l-au conceput meșterii. A fost amplasată pe suprafața vechiului port Olihonia. Un secol mai târziu cetatea a fost reconstruită sub conducerea lui Petru Rareș. Pe locul vechii cetăți a fost construită una nouă, din piatră. Și așa s-a păstrat, cu aproximație, până în zilele noastre. Cetatea are o formă rotunjită, diametru – 37,5 metri. Pe perimetrul ei sunt situate 5 turnuri – 4 rotunde şi unul de intrare cu formă pătrată. Încăperile au trei niveluri și deschideri speciale pentru arme. Înălţimea cetaţii este 20-25 metri, iar grosimea pereților de 3,5 metri. Scopul acesteia era de a opune rezistență atacurilor tătarilor, turcilor și altor dușmani.

      Cetatea Soroca este considerat unicul monument al epocii medievale din spațiul dintre Prut și Nistru, care s-a păstrat aproape integral. Mai mult ea a beneficiat de o amplă restaurare ce a durat aproape 3 ani (2013-2015), susținută prin Proiectul transfrontalier „Bijuterii Medievale”. El a avut ca tematică restaurarea unui triunghi format din Cetățile Hotin, Soroca și Suceava toate reflectând o parte din inițiativele militare și comerciale ale domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Parteneri inițiativei contemporate căreia azi i se spune proiect au fost Primăria Soroca (Republica Moldova), municipiul Suceava (România) și Rezervația de Stat de Istorie și Arhitectură – Cetatea Hotin iar finanțarea a provenit de la Uniunea Europeană. Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului, două au revenit Cetății Soroca. Deschiderea noii cetăți s-a făcut simbolic pe 19 mai 2015, de Ziua Internațională a Muzeelor, Cetatea Soroca și-a deschis ușile pentru vizitatori, tot atunci a început noua sa viață mai puțin belicoasă și mai mult artistică, atunci organizându-se prima ediție a unui festival medieval.

Când o privești din exterior este simplu să spui că e o cetate, dar după ce ai intrat în ea balanța înclină spre a afirma că este mai degrabă o fortăreață. La primul nivel, după ce ai trecut de poarta uriașă, întâlnești o fântănă, element obligatoriu în orice tip de fortăreaţă medievală. Azi este și locul în care poți lăsa o monedă, semn clasic de îndeplinire a unei dorințe sau al promisiunii că te vei reîntoarce cândva. În vecinătate se află fragmente de piatră pe care sunt sculptate struguri și alte elemente viniviticole, ce-ți reamintesc că Republica Moldova este o mare și apreciată producătoare de licori bahice.Accesul spre nivelurile superioare a fost facilitat de noile sistematizări. Nu poți rata încăperile care amintesc de diverse îndeletniciri și meșteșuguri practicate în Evul Mediu. Ideea de fortăreață este întărită de forma circulară ce se conturează la ultimele niveluri – ”decorate” cu cu spații și nișe destinate tunurilor. Făcând un circuit complet al acestora realizezi și o panoramare completă a orașului Soroca, o așezare de buzunar, până la urmă (circa 30.000 de locuitori), care se așteaptă ca turismul să-i furnizeze mai multă bunăstare. Dacă ești interesat de detalii și socializare, o vizită de o jumătate de zi este recomandată. Artizanii locului sunt pregătiți cu diverse suveniruri pe care le găsești la punctul de intrare în cetate. Ca prin multe locuri ele sunt împănate cu kitsch-uri, dar din fericire încă n-au fost atacate de copiile chinezești. Pe partea intrării poți admira cursul liniștit al Nistrului și grădina publică învecinată ce poartă numele aceluiași Petru Rareș. Binele lăsat aici de către marii domnitori le reamintește contemporanilor că istoria, ca și pacea, se apără în fiecare zi.

DOINA CONSTANTINESCU    

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Mapamond, Numarul 170 and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*