Sarmizegetusa regia e mecca romanilor, REDESCOPERA Romania nr.170

Este un spațiu unic. Acestă ”capitală” a dacilor liberi din Munții Orăștiei înconjurată de fortărețele, Luncani – Piatra Roșie, Costești – Blidaru, Costești – Cetățuie, Căpâlna și Bănița) care a format sistemul defensiv al lui Decebal (supranume ce ar putea fi tradus prin Onoratul Viteaz), Sarmizegetusa Regia e locul unde arheologia timpului scoate la inveală în fiecare an ”scrisori” trimise nouă în urmă cu vreo 2000 de ani. Ele dau de veste despre viața dacilor dar și a romanilor care nu s-au fixat aici numai datorită fabuloaselor zăcăminte de aur. A fost greu să-i învingă pe daci pentru că la 1200 de metri altitudine a existat cel mai important centru militar, religios şi politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman şi nucleul unui puternic sistem defensiv dac.

 Locul este magic. Încărcat de mituri, legende, povești șarmante, care s-au întâmplat sau nu, descoperiri fabuloase și un spațiu în care lupta cu natura și oamenii în majoritate căutători de comori, continuă în fiecare zi. Ne aflăm, fără îndoială, în Mecca românilor. Fără ”oglinzile” ei istoria noastră nu poate fi înțeleasă profund, pe termen lung. Datorită acestor rațiuni complexe cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Prima scrisoare: 5 sanctuare și un altar

Măcar odată în viață trebuie să ajungeți aici. Mai ales acum, toamna, când din pădurile bătrâne de fagi cade din cer aur, mult aur, sub forma  frunzelor galbene. Lucrurile s-au schimbat în bine. Accesul este mult mai facil decât cel din urmă cu câțiva ani. Există și un sistem permanent de pază a monumentelor. Fondurile europene au stat la baza asfaltării drumului și amenajării parcării. În partea de jos, chiar acolo unde se află Arcul de triumf ce marchează intrarea în Țara Dacilor, funcționează Centrul de Informare Turistică. E bine dotat cu pliante și broșuri dar are și o miniexpoziție cu costume populare și meșteșuguri tradiționale. Sus, la intrarea în  Sarmizegetusa Regia, alături de casa de bilete funcționează și un magazin de suveniruri. Sit-ul este curat și asta impune respect. Ce ”scrisori” puteți citi aici în vârful munților? Dacă aveți norocul de a-l avea ca ghid pe Vladimir Brilinsky, administratorul sitului istoric Sarmizegetusa Regia atunci călătoria poate fi considerată perfectă. Însoțiți de explicațiile lui am pornit prin capitala Regatului Dac. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 4,5 kilometri pătrați. Este formată din 3 părți: fortificația, zona sacră și așezarea civilă. Dacii au amenajat pe platoul superior al cetății (cota 1100 metri) peste 260 de terase. Toate sunt susținute de ziduri masive din blocuri de calcar fasonate, prin tehnica… murus dacicus. Vladimir Brilinsky ne atrage atenția că ”fortificația vizibilă azi a fost probabil construită de romani, care au refăcut cetatea dacică după ce au distrus-o în întregime, semn al victoriei și triumfului. Un drum pavat cu dale de calcar cu o lățime de 2,60 metri, ducea în zona sacră. În acest perimetru au funcționat în Antichitate 7 sau 8 temple ori sanctuare cu forme circulare ori rectangulare și un altar circular din andezit. Ele sunt grupate pe 3 terase susținute de ziduri masive. Unul dintre ele – celebru de mult timp -, este ”Soarele de andezit”, o platformă circulară, groasă de 30 de centimetri și împărțită de 10 raze. Simbolistica razelor a fost interpretată ca o confirmare a naturii uraniano-solare a credințelor dacice. În așezarea civilă a fost identificată cea mai mare suprafață locuită în acea vreme. Locuințele seamănă cu cele din reliefurile sculptate de pe Columna lui Traian. Într-una din acestea a fost descoperit celebrul vas ceramic marcat cu inscripția ”Decebalus per Scorilo”. De remarcat, nobilimea avea apă în case, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic descoperit dovedește că societatea dacică avea un standard înalt de viață pentru vremurile respective.

A doua scrisoare: Brățări de aur și o matriță unicat

Tot de la ghidul nostru aflăm și câteva dintre evenimentele picante, care au retrezit interesul, periodic, în jurul Sarmizegetusei Regia. Ele țin de  braconajul arheologic sau pur și simplu de întâmplare. Ni se reamintește că brățările dacice recuperate de la o Casă de licitație, de la New York, în 1999, proveneau din această zonă. Până acum au fost descoperite 13 brățări, dar specialiștii opinează că ar exista cel puțin 24. Capătul lor este în formă de dragon, asemănător cu forma steagului dacic cu cap de lup – Draco -, ce apare pe Columna lui Traian. Cercetătorii, printre care și arheologul Barbara Deppert Lippitz, afirmă că brățările aparțineau regilor daci. O întîmplare petrecută 2013, în noaptea de Sânziene este legată de descoperirea la rădăcina unui copac prăbușit a unei Matrițe din bronz, cel mai probabil folosită la presatul foilor de metal prețios sau de bronz. Ea conține peste 70 de imagini de animale reale și fantastice, repartizate pe 8 fețe. Arheologul Gelu Florea e de părere că matrița de bijutier ar putea proveni din spațiul mediteraneean dar nu exclude nici posibilitatea ca ea să fi fost produsă pe plan local. Printre descoperitorii acesteia se numără chiar Vladimir Brilinsky,  administratorul sit-ului: „În noaptea de Sînziene din 2013, la poalele unui copac, am făcut o descoperire fabuloasă: o matriţă de bronz, piesă veche de peste două mii de ani. Era o matriţă pe care se turnau bijuterii. Pe ea apar figuri de animale – leul, hipopotamul, elefantul, girafa, rinocerul. Dar și  animale fantastice ca dragonul, grifonul ori inorogul. Am predat-o muzeului, unde a fost restaurată. Este o piesă unică în patrimoniul dacic. Ea a devenit azi cea mai valoroasă piesă expusă la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.   

A treia scrisoare: Drumul spre scrisul dacic

Descoperirea cea mai recentă a procurat mari satisfacții arheologilor. În urma decopertărilor, chiar și la trei metri adâncime, specialiştii de la Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj Napoca au scos la iveală o secţiune dintr-o alee construită în vremea dacilor. E pavată cu gresie, blocuri de andezit (de circa 3,5 tone fiecare) aduse de la peste 50 de kilometri (cel mai probabil din carierele de la Bejan-Deva) -, şi blocuri de calcar. Ea duce spre o construcţie ale cărei mistere nu au fost încă desluşite. Toate acestea vorbesc despre bogăția locuitorilor Sarmizegetusei Regia.

Și câte mai sunt de descoperit! Vladimir Brilinsky este de părere că generațiile următoare vor avea mult de lucru. ”După părerea mea doar la cam10-15% se ridică descoperirile arheologice din perimetrul dacic al Munților Orăștiei. Nu este an să nu se găsească ceva, aur, bijuterii, obiecte ceramice, spații de locuit, elemente de arhitectură etc. Visul meu nu e legat de acestea. Aș dori să fiu martorul descoperirii… scrisul dacic. Mi-e foarte greu să cred că un popor care deținea de două ori mai mult aur decât Europa la un loc, nu scria. Asta e marea provocare!”

MARIAN CONSTANTINESCU  

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Numarul 170, Redescopera Romania and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*