MEXIC – maya, maya și mai cum, CUM E LA ALTII nr.170

Despre Guadalajara și Acapulco ați auzit. Despre Yucatan, Chichen Itza, Popocatepetl, civilizațiile Maya (cu celebrul său calendar, nedescifrat în întregime nici azi), ori Inca ați auzit de asemenea.

Toate au stârnit imaginația cercetătorilor dar și a scriitorilor, care a trimis deseori spre întâlniri posibile sau imposibile cu civilizații extraterestre. O călătorie terestră însă, mai degrabă una marină cu un vas de croazieră în Caraibe și Mexic vă poate aduce în fața unor locuri încărcate de istorie, dar mai puțin cunoscute. După ce am acostat în zona Playa del Carmen, am pornit pe Riviera Maya către Tulum (povestea lui într-un număr viitor) iar de acolo spre ruinele de la Kohunlich.



KOHUNLICH – un templu al măscilor

Dacă nu aveam un ghid inițiat, ne-am fi învârtit mult și bine în jurul  sit-ului arheologic. Deși este bine semnalizat, vegetația luxuriantă a pădurii tropicale recucerește zilnic metru cu metru marcajele făcute de om. Mai întâi să spunem că acest spațiu arheologic de dimensiuni mari – circa 21 de hectare -, a beneficiat de puține cercetări deși conține, au numărat specialiștii, vreo 200 de mici dealuri care ar corespune cu vestigii și urme ale civilizației pre-columbiene Maya.


Majoritatea nerestaurate. Kohunlich, al cărui nume provine din spaniolă și nu din maya, este un favorit al sorții. Sit-ul – ce datează din anul 200 î.Hr., dar conține structuri construite între 250 și 600 -, a fost inclus în Patrimoniul Național Cultural al Mexicului. Descoperirile dovedesc că aici a existat un spațiu urban sistematizat, ce era dotat cu platforme și piramide ridicate, cetăți, curți și piețe, cu sisteme de canalizare dotat cu cisterne și un rezervor enorm pentru colectarea apei de ploaie. Cea mai impresionantă atracție, recomandată de ghid, este Piramide de los Mascarones (adică Templul Măștilor).

Admirăm basoreliefuri înalte de 2 metri, din epoca clasică timpurie (300-450) ce-l reprezintă pe zeul-soare. Inițial opt măști sculptate încadrau scara centrală. Au mai rămas doar cinci, trei fiind jefuite. Scara este flancată de măști uriașe de stuc care îți transmit o parte din emoția timpurilor trecute. Aflăm că este una dintre cele mai vechi clădiri din Kohunlich. Templu a fost acoperit cu o altă construcție mult timp, dar asta a reprezentat o mare șansă: a protejat măștile și le-a conservat impecabil.

DZIBANCHE – pe Scara Hieroglifică

Ruinele se află în sudul statului Quintana Roo într-un perimetru extrem de fertil propice pentru agricultură și bunăstare. O luăm pe o potecă făcută proaspăt pentru a ajunge la piramida principală. Între timp aflăm de la ghid că Dzibanche înseamnă „scris pe lemn” în limba mayiană. În perioada  timpurie clasică orașul a fost probabil, sediul dinastiei Kan („șarpe”). Dzibanche a fost unul dintre ultimele orașe din zona Maya care este amintit într-un text hieroglific datat, în 909 d.Hr. Stau dovadă excavările ce au scos la suprafață o scara hieroglifică cu reprezentări de ființe aflate în captivitate. Cea mai mare ruină din acest sit este Cormoranes Piramida care a fost templul funerar al regelui dinastiei Kan, Sky Witness. Vizităm și câteva dintre cele mai importante structuri învecinate ca Templul Captivilor, Templul Lintels și Templul bufniței. Cormoranes a fost construită între  secolele V și X în stilul arhitecturii Maya, influențat de Teotihuacan. Piramida este decorată cu frize sculptate din stuc, acoperite cu vopsea roșie. Dacă vă mai țin picioarele vizitați și o altă piramidă mare, aflată la circa 2 kilometri nord de centrul site-ului. Veți intra în K’inich Na (Casa Zeului Soare). Aici au fost descoperite două morminte regale în care s-au găsit ofrande de jad. K’inich Na este înconjurată de mai multe palate mai mici. Firește, pentru amatorii de senzații tari, urcarea pe scările piramidelor, multe dintre ele distruse sau tocite, poate constitui aventura maximă a excursiei care se termină odată cu apusul soarelui. Garantăm. De undeva, de sus, ochii zeilor ne privesc înțelegători. Deh, călători curioși!

DOINA & SÎNZIANA CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Cum e la altii, Numarul 170 and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*