SULINA – In cautarea EUROPOLISULUI, LUMEA IN MISCARE nr. 162-163

Așa rămăsese. Că vom călători alunecând ”responsabil” pe apele canalelor mici ori mari spre Sulina. Ce ne-a mânat? Curiozitatea de a vedea câte dintre promisiunile turistice au devenit realitate în acest oraș. Punctul de pornire este același – Complexul turistic ”Cormoranul” de la Uzlina creat, construit și administrat de familia ce-l are în capul proiectelor pe Cornel Găină.

Motorul ambarcațiunii ecologice toarce încet. Începem să ne dezmorțim din mrejele poveștilor pescărești. Simțim vibrațiile din jur, venite dinspre coloniile de stuf și de nuferi în care se oglindesc odată cu răsăritul soarelui, promisiunile toamnei.
Deci, cap compas, Sulina. Față de ceea ce a fost în urmă cu mai bine de două-trei sute de ani, așezarea e plină azi de amintiri. Față de ce a fost din a doua jumătate a secolului trecut, un prestigios hub de reparat nave căutat de marii armatori, peisajul e ”ridat” de regrete, ca să nu spunem de… ruine. Dar un efort de imaginație, ne îndeamnă să privim dinspre viitor. Sulina crede într-o promisiune (în ultimul deceniu și jumătate) de relansare economică, prin industria turismului. E doar o parte din adevăr. Un fost primar al localității creiona o radiografie realistă a urbei: ”S-a distrus aproape tot în Sulina. Şi dacă era război, şi tot mai rămâneau câteva întreprinderi în picioare. E frumos, sună extraordinar, dar e foarte greu să faci reconversia forţei de muncă industriale în alte domenii, ca de exemplu servicii şi turism. Nu poţi trăi permanent numai din asta la Sulina”.

CU OCHII PE VISCONTI

Unii susțin că o zi este suficientă pentru a vizita Sulina. Alții că ar putea fi vorba de programe de weekend, adică aproximativ 3 zile. Dar cel mai mulți aleg sejururi de o saptamână pentru vacanțe clasice sau de aventură. În ce constă aventura? Vin aici pentru vacanţe pescari, familii, iar pensiunea este full tot sezonul. Gazdele organizează partide de pescuit, vânătoare, de birdwatching şi fotohunting, excursii în Delta Dunării, la Pădurea Letea, închiriază ambarcaţiuni cu capacităţi de la 2 până la 10 persoane. Oferă în plus programe de călărie de agrement, iar pescarii amatori pot închiria profesori… de crap sau ştiucă – ne relata proprietarul unei pensiuni.
Dar grosul îl reprezintă pachetul ce cuprinde farurile, plaja unicat, Jean Bart și Cimitirul maritim, promovat din ce în ce mai mult drept… cimitirul piraților. Să le luăm pe rând. Dacă nu ştiaţi, Sulina este singurul oraş din România, ale cărei străzi principale sunt numerotate pe sistem newyorkez de la 1 la 6, cu 13 străzi perpendiculare pe fluviu. Istoria certifică documentar aşezarea în anul 950, iar prima menţionare e făcută în hărţile medievale din 1327, de Pietro Visconti, localitatea fiind menţionată ulterior ca Selina, Sunne, Solina şi, în final, ca Sulina. Două clădiri fac diferenţa. Ce ar trebui mai bine vizualizate și valorificate. Farul şi edificiul Comisiei europene a Dunării.

BOTEZ, BART ȘI 4 FARURI

Farul Vechi datează din 1869-1870, şi era amplasat pe acea vreme în apropierea punctului de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Acum edificiu se află la 1,5 kilometri de ţărmul mării, ceea ce înseamnă că suprafaţa oraşului a crescut. Farul are o înălţime de 17,34 de metri. După 1989 a fost restaurat şi apoi în 2003 a fost transformat în Muzeu. L-am revizitat, și ne-a încântat faptul că a apărut un mic magazin la intrare. Turistul poate să-și cumpere acum mici suveniruri (vederi, magneți, textile, creații ceramice inscripționate cu numele orașului, cărți, hărți și broșuri despre istoria locului). Ne-a mai încântat și că ghidul local își face treaba la nivel profesionist și că a dispărut aerul acela de spațiu obosit și abandonat. O sală este dedicată comandorului Eugeniu P. Botez (unul dintre elevii lui Ion Creangă), care a îndeplinit o vreme funcţia de comisar maritim al portului. Nimeni altul decât Jean Bart, pseudonimul autorului romanului Europolis. Printre obiectele autentice expuse se numără biroul, scaunele, biblioteca, lampa de birou, tabloul și potretul scriitorului, operă a pictorului Theodor Cateliu. Ele au fost achiziționate în 1977 de la Cecilia Botez Stork, nora lui Jean Bart.

Farul a fost – vă mai amintiţi nu? – şi „personaj principal” în filmul românesc de mare succes „Toate pânzele sus”. Iar fresca istorică a Europolisului a stat la baza ”Porto Franco”, o productie de referință a anilor ‘60-‘70. Dar Sulina mai deține încă trei faruri istorice. Cel de pe malul drept, de pe digul de sud cu o înălțime de 11,6 metri, dislocat de pe postamentul original în 1922 dar reinstalat pe același soclu în 1960, respectiv Farul de pe malul stîng, de pe digul de nord (13,7 metri), construit în 1887, ce difuza semnalul optic pe o distanță de 8 mile marine. El a fost o adevarată „făclie a vieții”, pentru vasele care navigau pe brațul Sulina. Cel de-al patrulea este Farul nou, amplasat la gura Canalului Sulina. Are 48 de metri înălțime, iar lumina emisă din construcția cilindrică este vizibilă la o distanță de 19 mile marine. Nu întâmplător deci, Sulina e promovat turistic ca ”orașul celor 4 faruri”.

PIRAȚI ȘI POVEȘTI DE DRAGOSTE

Cea mai tare găselniţă, care stă în picioare, este circuitul monumentelor funerare din Cimitirul oraşului. După Cimitirul vesel de la Săpânța, acesta are șansa de a deveni o ”atracție” la fel de votată de turiști. În ”Cimitirul Maritim” sau ”Cimitirul cosmopolit” dorm somnul de veci personalităţi ale Comisiei Dunărene – români, britanici, greci, italieni, ruşi, armeni, turci, austro-ungari, evrei, bulgari, tătari, muntenegreni, sîrbi, germani etc. E cel mai ”multicultural” cimitir istoric din România dar și din Europa. Aici se regăsesc mormintele danezului Magnusen – inginer-şef al lucrărilor din Sulina, ale inginerului Carl Kühl, ori ale unor nume de legende: prinţesa Ecaterinei Moruzi; comandorul Mihail Drăghicescu, profesor al lui Jean Bart la Şcoala de Marină Galaţi etc. William Webster, capitanul navei Adalia și Margaret Ann Pincle, deghizată în marinar, au trăit o superbă poveste de dragoste. Au murit într-un naufragiu în 1868, și au fost îngropați la Sulina. Timp de peste 300 de ani, Sulina a fost fieful piraților greci ori maltezi. Cel mai temut pare să fi fost Ghiorghios Kontoguris (din Keffalonia) pe a cărui piatră funerară e sculptat semnul piraților – “craniu de schelet şi oase încrucişate”. A jefuit sute de corabii și-a îngropat comorile dar a murit împușcat de autorități la 33 de ani.

VA FI UN CENTRU CULTURAL?

La Palatul fostei Comisiuni Europene a Dunării, care mai păstrează liniile stilului neoclasic nu te cam cheamă nimic. Deși înăuntru este ascunsă o expoziție permanentă cu documente istorice. Clădirea ar putea căpăta o altă utilitate, eventual un Centru cultural şi expoziţional. La ora când am vizitat-o am constatat că plăcile de la intrare ce aminteau de importanța clădirii, au dispărut. Au fost furate sau date la… restaurare?
Mai multe investiții au pus în valoare un complex de agrement dar şi plaja cu cel mai fin nisip din Europa. E o zonă fantastică iar apa mării are o adâncime de circa 30 de centimetri pe o lungime de circa 800 de metri. Plaja a fost certificată și la nivel internațional. Alături se află o rezervație, integrată în spațiul turistic. După cum se ştie, Sulina a derulat proiect pilot în parteneriat cu ONU, cu asistenţă din partea PNUD, pentru realizarea unui plan de dezvoltare urbană integrată, ce are deja un efect revigorant asupra activităţilor de turism.

Cât despre sejururi mai lungi la Sulina vă stau la dispoziție variante de cazare și de prețuri la circa 38 de pensiuni, vile, hoteluri clasice sau plutitoare, apartamente de închiriat, alte spații de cazare, printre care pensiunea Jean Bart, Vilele Alga și Casa Sibiana, hotelurile Delta Palace și Delta Miraj. Cum am văzut există atracții turistice care individualizează orașul de capătul brațului Sulina. Ar trebui însă mai inspirat ambalate şi scoase la vânzare printr-o promovare de destinație. Asta presupune nu numai bugete consistente ci și minţi mai rapide, care să lanseze proiecte durabile. Nu focuri de artificii.

DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Lumea in miscare, Numarul 162-163 and tagged , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*