Cosmonauți, ziariști, spioni cu mâna pe Biblie
Nu a vizitat niciodată Statele Unite. Cu toate acestea James Smithson, un cunoscut om de știință britanic (chimist și mineralog), a fondat Smithsonian Institute ce patronează cea mai prestigioasă rețea de muzee cu acces gratuit. 19 în total, dintre care 16 în Washington DC, 2 în New York, respectiv 1 în Virginia, ce găzduiesc 137 de milioane de exponate. Smithsonian a pornit la drum în 1829, cu donația generoasă făcută la moartea sa de către James. Smitsonian Institute s-a deschis însă în 1976 după derularea unor ample programe de cercetare și achiziții. Acest uriaș rezervor cultural, organizează anual circa 50 de expoziții itinerante în sute de orașe din SUA.
Muzeul Național Aerospațial: Călător printre ”Pietrele Zborului”
Potrivit celei mai recente ediții a ghidului turistic al SUA National Air & Space Museum ar fi ”cel mai vizitat muzeu din lume”. A fost fondat în 1976 și are un ”frate mai mic” în Virginia. Dar numai în DC poți să te intersectezi cu Spirit of St. Louis, construit special pentru Charles Lindberg, ce a efectuat primul zbor transatlantic din 1927; cu frații Wright, considerați a fi inventatorii și constructorii primului avion cu care au făcut primul zbor pe 17 decembrie 1903; cu celebrul Loockheed Vega, pilotat de Amelia Earhart, prima femeie care a traversat Atlanticul în 1932. Altă parte din cele 23 de galerii este dedicată aeronavelor moderne, rachetelor dar și navetelor spațiale. Îți dau întâlnire aici Apollo 11 și familia sa – Buzz Aldrin, Neil Armostrong și Michael Collins – care a aterizat în 1969 pe Lună, Columbia, Skylab, modul conceput pentru a orbita în jurul Terrei cu trei persoane la bord, alte aparate de zbor cu care au fost efectuate zboruri memorabile, colecții de roci și alte elemente materiale aduse de pe Lună etc. Dacă nu vă mai țin picioarele, o pauză la cinematografele din incintă, unde aveți ocazia să vă completați cultura… cosmică, e recomandată. Nu ratați nici Imax-ul, cu efectele speciale. Dacă sunteți mai rezistenți dați fuga la secțiunea dedicată celui de-al II-lea Război Mondial pot fi văzute avioane cu care au luptat americanii, englezii, germanii și japonezii. Deși acum este pace, aici e o permanentă forfotă, sălile cu aceste exponate fiind printre cele mai frecventate. În fine, o cafea e binevenită la un bar de la nivelurile superioare ale clădirii. Panorama ce ți se oferă exprimă o mare parte din geniul proiectanților și constructorilor de aeronave. Design interior dominat de sticlă, beton, scări din aluminiu și racorduri de oțel. Dacă ai și șansa de a prinde un eveniment, noi am avut-o, poți asculta un recital de blues ori jazz, dintr-o aeronavă Airbus sau chiar din cabina piloților.
Spy Museum: Arta de a fura secrete
Dacă aveți prejudecăți lăsați-le la garderobă. Spy Museum, este unic prin originalitatea și modernitatea expunerii. Este singurul muzeu american dedicat ”artei spionajului”. Face parte din galeria muzeelor private din Washington. Trebuie să-l vizitați, măcar odată în viață, ca și pe celelalte trei din acest reportaj. De ce? Argumente ne-au fost oferite de către Aliza Bran, PR și Marketing coordonator la această instituție. ”Din 2002, de când a fost inaugurat aici prezentăm cea mai mare colecție internațională de obiecte, produse secrete, armament, dispozitive de urmărire, ascultare, documente, mașini, îmbrăcăminte specială. Nu sunt copii ori mulaje, ci chiar cele folosite de către spionii din toate timpurile, care au schimbat cursul istoriei.”
O incursiune în sălile muzeului este distractivă dar și educativă. Încă de la început poți adopta o identitate de spion. Ești coordonat și îndrumat ce trebuie să faci sau cum trebuie să acționezi. Vrei să aprofundezi fenomentul și utilitatea sa? Atunci trebuie să treci prin mai multe etape. Din secțiunea de expuneri pleci la întâlnirea cu profesorii Școlii de Spionaj, apoi înveți cât mai multe lecții în sala dedicată secretelor istoriei numită sugestiv ”The Secret History of History”. Vei afla că spionajul era practicat din vremurile biblice, iar până în timpurile moderne el a evoluat ideologic dar și tehnologic. Diversitatea scenariilor ține de interesele statelor de a atinge anumite ținte. Dacă nu știați, aflați! George Washington autoriza, printr-un act din 1777 crearea la New York a unei noi rețele de spionaj. Din scrisoarea expusă în muzeu reiese că omul, unul dintre președinții Statelor Unite, era un profesionist al acestei arte, ca și Daniel Defoe, autorul celebrului roman Robinson Crusoe. La secțiunea ”Spionii printre noi” regăsim celebrități care chiar ar fi fost păcat să nu fie spioni – Josephine Baker, Marlene Dietrich, Mata Hari, celebrul Chef Julia Child, regizorul John Ford etc. Primul aspect cu care te familiarizează proiecțiile documentare este ”fenomentul există, cel mai bine e să fi informat.”
Cum era de anticipat, cel mai frecventat spațiu este cel dedicat filmului care bate viața. Cel mai iubit spion de către femei, dar cel mai urât de către bărbații, celebrul James Bond 007, ne zîmbește din ramele unor afișe, în diverse variante de actori de la prima peliculă ”Dr. NO” (1962) până la ”Skyfall” distribuit în ultimii ani. Personajul a fost îmbrățișat de toată lumea fiind receptat ca o… realitate. În secțiunea ”Grand Truth” vă întâlniți cu perspectiva profesiei în secolul 21: războaie cibernetice, inteligențe artificiale, arme de distrugere în masă etc. Aveți ocazia de a testa asemenea experiențe apelând la programul de o oră oferit de ”Operation Spy”. Ras, tuns și frezat sunteți transformat în spion, dotat cu arme și obiective clare, interacționați cu programe video-tehnice cu ajutorul cărora salvați omenirea de la o catastrofă nucleară. Dacă vă animă ambiții mai mici puteți lucra cu un GPS și salva Washigton-ul de un atac cibernetic. Firește, la sfârșit nu puteți pleca fără ”coșul de spionaj”. Peste 500 de cărți, filme, broșuri, jucării pentru spioni, șosete, tricouri, cravate, fulare vă stau la dispoziție. S-ar putea să vă trebuiască. Este spionajul artă, spectacol sau o profesie de temut? Răspunsul e la un bulevard distanță, în sediul FBI.
News Museum: Presa este oglinda istoriei
Trei mari locații speciale ne-au stârnit interesul când am fost invitați să participăm la un eveniment pentru presă, organizat la ediția din acest an de la IPW Washington. Muzeul dedicat importanței știrilor, în general producătorilor de presă, reprezintă o inițiativă privată. Astfel în fiecare zi, poți parcurge, pe suporturile din fața News Museum, printurile primelor pagini ale cotidienelor americane. Același tip de galerie se regăsește și în spațiul ce comemorează tragedia din 9/11 septembrie de la World Trade Center din New York. În centru lui un pilon de rezistență contorsionat în timpul incendiilor pe care se afla o antenă satelit pentru comunicații. Este un omagiu adus în același timp jurnaliștilor care și-au sacrificat chiar și viața de-a lungul istoriei, pentru a apăra dreptul la liberă exprimare. În jurul acestei valori au fost organizate toate expozițiile de documente. Pe cele 7 etaje ce includ 15 galerii, poate fi urmărită dezvoltarea industriilor media, de la presa scrisă, TV, radio până la cele multimedia.
Al doilea spațiu expozițional de la News Museum se află chiar în partea dreaptă a intrării. E Salonul Fotografilor distinși cu Premiul Pulitzer (înființat în 1904), o distincție, suntem convinși că știți, considerată a fi echivalentul Oscarului decernat pentru jurnalism american. În acest loc printre fotografii alb-negru și color, descoperi și cel mai tragic premiu (ce redă pânda unui vultur uriaș care așteaptă să se înfigă în trupul unui copil muribund), ce apaține fotoreporterului care s-a sinucis realizând ulterior că nu a făcut nimic pentru a salva copilul. Semn că deseori o fotografie spune tot, dar nu salvează nimic. După ce parcurgi galeria cu sute de fotografii majoritatea suprinse în timpul unor războaie ori conflagrații armate, îți dai seama că dacă aceste uriașe drame n-ar fi existat, o parte din omenire ar fi fost mult mai frumoasă, ca și fotografiile ce ar fi fost realizate. Dar, se pare, moartea e mai fotogenică.
În fine la News Museum vizitatorul descoperă că presa profesionistă a construit un drum spre conștiința lumii prin devotamentul celor ce o slujesc, prin informarea corectă a consumatorului de informații. În contrapunct ți se prezintă diverse tehnici de manipulare și interceptare media, care au afectat și distorsionat spațiul de comunicare de-a lungul istoriei. Un episod a fost Zidul Berlinului, căruia îi și este dedicată cea mai mare expoziție din afara granițelor Germaniei. ”Prin expozițiile noastre, prin planificarea inițiativei cu scop educațional, misiunea News Museum este de a promova, explica și apăra dreptul la liberă exprimare consfințit de Constituția americană. Credem că astăzi misiunea muzeului este mai importantă ca oricând căci drepturile fundamentale continuă să fie amenințate aici dar și pe întregul mapamond” – ne declara Monica Garney, Sales & marketing manager la instituția vizitată.
Muzeul Bibliei: Așa ceva chiar există
E gata. La jumătatea lui noiembrie va fi inaugurat. Pentru noi echipa Traveller Magazin deschiderea lui are o semnificație aparte. Am fost onorați să ne numărăm printre puținii jurnaliști ce au avut șansa de a intra în Muzeul Bibliei, chiar în faza de șantier, când căpătau contur sălile expoziționale ale clădirii cu 7 etaje. Le-am parcurs pe toate cu sentimentul că participăm la ”repetițiile” unui spectacol memorabil.
Nașterea unui muzeu unic. La fiecare etaj ni s-au redat etape ale amenajării tematice a clădirii, aflată în apropierea Capitoliului. Gazda noastră Jeremy C. Burton, Directorul de comunicare și marketing ne-a inițiat în ceea ce va deveni în curând acest muzeu. Ușile impunătoare ale clădirii sunt realizate din bronz masiv, holul de la intrare este acoperit de un imens ecran pe care se vor face în permanență proiecții cu episoade din istoria Bibliei, fiecare sală va semăna cu o bijuterie tehnică aici fiind implementate cele mai noi tehnologii expoziționale. Ni se vorbește de pardoseli mobile, iluminat economic și inteligent, scări rulante, climatizare controlată în funcție de tipul exponatelor iar la ultimul etaj, cireașa de pe tort. Este amenajată o grădină specială, culturi bio de legume și fructe, dar și una de plante, toate amintind de timpul istoric al Bibliei.
”Muzeul o inițiativă privată, va povesti istoria Bibliei și o va ilustra prin recrearea unor spații mitice. Acum când l-am vizitat avem aproape configurată celebra grădină Ghetsimani. Într-un spațiu special amenajat vor fi expuse exemplare rare ale Bibliei – circa 600 -, scrise în circa 2000 de limbi și dialecte. Să nu uităm că Biblia este cea mai vândută carte a umanității. Aici vizitatorii vor putea simți cum a trecut ea prin timp și tehnologii. Muzeul Bibliei va adăposti expoziții tematice permanente dar și temporare, spectacole și conferințe. Vom avea ghizi specializați în aceste călătorii inițiatice” – a subliniat directorul Burton. Trecem fascinați prin ceea ce va fi Muzeul Bibliei, printre constructorii calmi și prietenoși. Ne oprim în locul în care sute de mii de pagini cu schițe, reproduc schemele de organizare și alimentare cu energie a spațiilor expoziționale. Sus, sub cupola de sticlă va fi un restaurant, și un cafee-shop, de unde va putea fi admirată o parte din panorama parcurilor din vecinătate. Totul este în grafic, iar aventura biblică, cu decolare din timpurile moderne spre spații legendare, este gata să înceapă. Noi suntem mândri că facem parte din ea.
DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
Mulțumiri pentru sprijinul logistic acordat US Travel Association (USTA), Washington DC și DC Cool