PIATRA NEAMȚ – Comoara din seif, REDESCOPERA ROMANIA nr.158

Este singurul muzeu din România și poate și din lume care are în interiorul său un imens seif bancar. Nu întîmplător. În această clădire, proiectată de arhitectul Roger Bolomey și construită de italienii Carol Zani și Vicenzo Puschiasis între anii 1028-1930 -, a funcționat inițial Banca Petrodava.

Ulterior aici a funcționat Filiala Neamț a Băncii Naționale a României (BNR). La începutul acestui secol imobilul a fost trecut în patrimoniul public al județului Neamț, devenind sediu de muzeu. La 24 iunie 2005 cu ocazia aniversării a 120 de ani de la descoperirea așezării ieponime a culturii Cucuteni aici s-a deschis o expoziție permanentă ce găzduiește cea mai bogată colecție de artă eneolitică din sud-estul Europei. Seiful de la parter, cu uși grele și coduri secrete este azi permanent ”între-deschis” oferind vizitatorilor șansa de a vedea printre grilaje o parte din piesele unicat pe care le protejează. Cât valorează? Zeci, sute, mii de milioane de euro? Valoarea lor este enormă din punct de vedere istoric și cultural – afirmă cercetătorul ştiinţific Constantin Preoteasa, custodele Muzeului de artă eneolitică Cucuteni. Împreună am pornit să descoperim o parte din colecția de artefacte unde se regăsesc creații din lut ars ca Hora de la Frumușica, Vasul cu colonete, Soborul zeițelor, Gânditorul de la Târpești etc.

Valori de Tezaur

Vorbim despre un obiectiv cultural premium în România, un muzeu unic în lume, un muzeu în acelaşi timp de arheologie, de istorie, dar şi de artă, dedicat exclusiv celei mai importante civilizaţii preistorice europene; cultura Cucuteni-Tripolie, ca să-i folosim sintagma corectă şi completă, după cele două localităţi, Cucuteni, din judeţul Iaşi, şi Tripolie, din apropiere de Kiev, unde au fost descoperite oficial, la sfârşitul secolului XIX, primele vestigii ale acestei civilizaţii. Găzduim cea mai importantă colecţie de artă cucuteniană din lume şi cea mai importantă colecţie de artă preistorică din rasăritul Europei. Aici se regăsesc doar artefacte de prestigiu, capodopere ale artei decorative şi figurative cucuteniene. Piesele au toate valoare cultică sau artistică. Vorbim despre circa 800 de piese, majoritatea din categoria Tezaur, datând din perioada 6000-2600 îHr” – mai precizează Preoteasa.

Vă trebuie cam o zi să vedeți colecțiile ce amintesc de munca dr. Dan Monah (1943-2013) care și-a dăruit viața de cercetător comunității nemțene. Un spațiu special de la ultimul etaj îi este dedicat.

Ștefan cel Mare și ceasul vienez

Dacă stați mai multe zile la Piatra Neamț nu ratați alte obiective cu o încărcătură istorică la fel de mare. Firește Turnul lui Ștefan cel Mare ar fi al doilea punct de oprire. Turnul clopotniță (1499) tronează cu înălțimea de 19 metri peste piaţa în care este amplasat. Aici veți afla că ceasul a fost fabricat la Viena iar foișorul de pază a fost adăugat ulterior pentru a depista la timp eventualele incendii din oraș. Este emblema orașului semn că marele voievod a simțit, atunci când a ridicat întregul complex, prin 1468-1475, pulsul istoriei ce va urma. Integrat în centrul orașului el ”centrează” Curtea Domnească. Muzeul Curtea Domnească – Pivnița II a fost inaugurat anul trecut, în primăvară. În spaţiul amenajat chiar lângă sediul primăriei, turiştii pot vedea ruinele caselor domneşti descoperite în urma cercetărilor arheologice. Construcţiile se înscriu în rândul caselor cu pivniţă, sistem foarte răspândit în Moldova. În perimetru regăsim Biserica Domnească Sfântul Ioan Botezătorul, ridicată din piatră în 1497-1498. Unii spun că este mai modest decorată. Fațadele bisericii atrag privirile și impresionează prin decorația originară în ceramică policromă și ancadramentele cu influențe gotice. Nouă ne-a plăcut foarte mult. Așa cum e, se integrează într-un spațiu urban foarte aerisit și armonios.

19 colecții și aer curat

Lucru ce se poate afirma și despre Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț, construit în 1931, de același Roger Bolomey. Bazele colecţiei de etnografie datează de la mijlocul secolului trecut (muzeul a fost deschis în 1960). Puțini știu că aici a fost locuința directorului Școlii primare ce a funcționat inițial în actualul Muzeu de artă. Ce bine se leagă lucrurile. Tot aici se găseşte şi Muzeul de Artă din Piatra Neamț, fondat 20 de ani mai târziu. Constituirea colecţiei de artă la Piatra-Neamţ este legată de activitatea lui Constantin Matasă (1878-1971), preot, arheolog și memorialist. Alături de lucrări ale maeștrilor artei românești Petrașcu, Șirato, Tonitza, Țuculescu, Jalea, Baba, Irimescu sunt valorificate și lucrări ale unor creatori cu rădăcini sau legături de suflet nemțene, precum C.D Stahi, Aurel Băieșu, Lascăr Vorel, Clement Pompiliu, Iulia Hălăucescu ori Aurelia Vasiliu-Gheață cea care a inflențat foarte mult tapiseria modernă autohtonă. În total vorbim de 19 colecţii muzeale şi o galerie de artă, aer curat, montan, pădure şi o atmosferă de poveste în care vă invităm la Piatra Neamţ.

Caută și Casa Paharnicului

În funcție de bugetul de timp căutați și alte obiective care amintesc de tradițiile comerciale, de momente istorice sau arhitectura locală. Casa Ivașcu, Casa Lalu, construită în 1912 de același Carol Zani, Casa Paharnicului, ridicată de aga Dimitrie Gheorghiadis, Casa Hausschild, Casa Elena Cuza și, bineînțeles, Casa cu amfore, un ansamblu arhitectural deosebit. O plimbare cu telegondola, deasupra oraşului, vă poartă pe muntele Cozia, la o altitudine de 657 de metri, iarna loc de pornire pentru schiori. Invitaţia a fost lansată. În numărul viitor vă propunem o altă destinație. Mai puțin cunoscută.

ANA-MARIA CONONOVICI

M.CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN
MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef
Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.

This entry was posted in Numarul 158-159, Redescopera Romania and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*