Targoviste: Ce are Tepes cu Florența!, REDESCOPERA ROMANIA nr.156

E sau nu Vlad Țepeș Dracula lui Bram Stoker ? Adevărul îl aflați într-un turn misterios. A fost supranumit ”prințul aurului”. Și pentru asta a plătit cu capul lui și al fiilor săi.

O cutremurătoare istorie a asasinatelor îi are în paginile sale pe Vlad Dracul și fiul său Mircea, pe Brâncoveanu care ne privește înțelegător de pe o frescă a Bisericii Domnești, pe Mihai Viteazul, al cărui cap se păstrează la Mănăstirea Dealu. Ea se încheie, oare?, cu uciderea în 1989 a ultimului președinte-dictator și a soției sale Nicolae și Elena Ceaușescu. O artistă britanică, cunoscută prin galerii internaționale, impresionată de cruzimea asasinatului creează un set de suveniruri și gablonțuri pe care este preluată o frază rostită de Ceaușescu: ”istoria mă va răzbuna!”. Familia se opune, cum era de așteptat unui eventual demers comercial.

Unde veți întâlni toate acestea? La Târgoviște. Este foarte greu să gestionezi o altă perspectivă decât cea clasică – susținută de istorie, arhitectură și cultură -, pentru a stârni interesul noilor generații. Proiecția noastră este doar o sugestie. Care suntem convinși că va avea destui fani. Din orice perspectivă privim Târgoviște este un oraș turistic. El a renăscut după ce mai mulți ani la rând a beneficiat de proiecte cu finanțare europeană ce au condus la modernizarea infrastructurii culturale, religioase și istorice. Primul punct forte este signalistica turistică care îți facilitează orientarea în centrul orașului și te direcționează spre celelalte obiective turistice. El doilea este asigurat de spațiile de parcare amenajate în vecinătatea principalelor atracții. Al treilea, aveți la îndemână chiar la intrarea în zona pietonală a Centrului Vechi, un Centru de informare turistică, bine garnisit cu hărți, broșuri, pliante și… recomandări pentru vizite în funcție de bugetul de timp de care dispuneți. Să vă fie clar. Chiar dacă e mai mic Târgoviște nu este un oraș pe care să-l abordați turistic într-o zi. Decât pe sărite așa cum sunt programele pentru străinii care sosesc aici în opționale de pe croazierele dunărene. Nu ne-am propus să vă facem capul baniță cu informații pe care le puteți afla din numeroase surse. Vă sugerăm doar o ordine atipică.

Mai întâi dați o tură la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic. Nu fiți reticenți. A fost modernizat de curând și în interiorul său între filtre de lumini și umbre veți înțelege câteva dintre secretele istoriei zonale. Un unicat în felul său pentru că reunește cele mai senzaționale descoperiri făcute într-o jumătate de secol de către cercetătorul și profesorul Marin Cârciumaru. Preistoria strigă aici prin toate obiectele descoperite – arme din piatră, obiecte de podoabă ce ascund în ele peste 100.000 de ani. Chiar la intrarea vă așteaptă ospitalier ”homo sapiens” și peștera sa iar la ieșire un vânător iscusit ce pare că vrea să vă spună povești din vremuri ancestrale.

După ce v-ați lămurit cum stau lucrurile, firește, treceți pe la Ansamblul monumental ”Curtea Domnească” și emblematicul Turn al Chindiei. Din diverse surse veți afla că după Câmpulung (Campolongo, sfârşitul secolului al XIII-lea) şi Argeş (Argyas, prima jumătate a secolului al XIV-lea), Târgoviştea a devenit, încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea (cca. 1368), curte domnească secundară. Apoi că prima atestare importantă a oraşului este legată de Cruciada de la Nicopole, când, în anul 1396, un tânăr scutier numit Johann Schiltberger, ajuns prizonier al otomanilor, menţiona în ”Memoriile de călătorie” că a trecut în drumul său şi prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi Târgovişte (Agrich und Türkoich). Deci anul trecut orașul a marcat o referință de 620 de ani. Obligatoriu trebuie să trăiți senzațiile tari din timpul urcatului în Turnul Chindiei, ridicat în timpul lui Vlad Țepeș. Acolo sus puteți face pe străjerul care anunța eventualele pericole dar aveți și ocazia de a vă lămuri în fața unei expoziții cum stau lucrurile cu Țepeș și Dracula. După această aventură intrați pentru cîteva minute și la Biserica mare Domnească, ctitoria voievodului Petru Cercel (1583-1585). Biserica a fost zidită în anul 1584 și poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Ea adăpostește numeroase picturi ce amintesc de personalitățile care au marcat istoria locurilor. O parte se află în proces de restaurare. Dacă sunteți fani ai cititului de cărți pe hârtie sau chiar electronice Muzeul Tiparului și al Cărților Vechi Românești amplasat în Casa Aramă, în imediata vecinătate, restaurat și modernizat cu fonduri europene vă poate dumiri cum se tipăreau cărțile, la început numai cele bisericești, înainte de a apărea tiparul cu litere mobile de metal. Introducerea lui în Ţara Românească este marcată de lucrările în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) şi Evangheliar (1512), realizate la Târgovişte, vatra tipăriturilor din Ţara Românească. Al doilea ”iluminat” de aici a fost Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că ”şi în limba română se poate citi cuvântul Domnului”. Alte lucrări sunt legate de Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanu ori Școala Ardeleană. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor trei publicaţii cu apariție regulată: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, şi Gazeta de Transilvania, tipărită de George Bariţiu.

În fine, dacă vreți să o porniți spre Cazarma militară unde au fost judecați și executați dictatorii Ceaușescu, înarmați-vă cu răbdare. Unii vă vor spune că e undeva în apropierea Gării dar locul nu este marcat în mod special. De fapt nu există niciun Muzeu memorial. Ci doar niște camere cazone banale ale unei foste unități militare de cavalerie. Aici au trăit și au murit între 22 și 25 decembrie 1989 Nicolae și Elena Ceaușescu. Informațiile ce ne-au fost furnizate de ghida locală au fost cât se poate de decente. Dacă ai dorința de a colecționa o suvenire legată de acest loc, parte importantă din istoria românilor până la urmă, uită de acest aspect. Ghida ne arată un set de mici statuele care-i reproduc pe cei doi, brățări și mărgele pe care e marcată o frază rostită de Ceaușescu ”Istoria mă va răzbuna!”. Familia s-a opus oricărei activități care să comercializeze imaginea părinților. În orișice caz după această vizită veți pleca încărcați cu emoții greu de definit. Un Memorial Ceaușescu? Într-o primă etapă se gândește la un traseu muzeal, ilustrat, care să fixeze imaginile acelui moment istoric. Au trecut 27 de ani de atunci iar rănile încă nu s-au închis.

Tinerii par preocupați de o altă istorie. Un repaus în Centrul Vechi, trebuie să te conducă la Restaurantul Belvedere, unde chefi concurează pe cei din localuri cu ștaif din București. De aici, privind în jur veți savura atmosfera și arhitectura ce l-a inspirat Mircea Horia Simionescu, scriitor născut în acest oraș, să descrie Târgoviște ca pe o ”Florență valahă”. A exagerat sau nu? Rămâne să stabiliți domniile voastre, vizitatorii.

MARIAN & DOINA CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Numarul 156, Redescopera Romania and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*