În ultimii 5 ani am reușit o contraperformanța extraordinară. Aceea de a de a face doar bani mărunți din valorificarea turistică a ”Drumului romanilor”, sau ”Pe urmele romanilor”. Și ăștia au fost ciuguliți parcă pe furiș din farfuriile cu finanțări europene. În același timp vecinii noștri au făcut saci de bani din refacerea unor obiective ce amintesc de civilizația romană și vestigiile sale. Poate am ratat momentul fiind prea preocupați de frunza și Grădina Carpaților.
Marian Constantinescu
Acum pare că a sosit și timpul nostru. Minister al Turismului avem, prieteni în persoana OMT-ului și a secretarului general Taleb Rifai avem. Trebuie doar să ne reintrăm în mână. Țara noastră s-a arătat din nou interesată și la ITB Berlin 2017 de un parteneriat cu OMT și pentru a contribui la programul turistic ”Drumul Mătăsii”. O rută comercială fabuloasă, extrem de profitabilă, pentru țările străbătute de caravanele ce legau țări din Asia Centrală de estul și vestul Europei. România ar urma să se numere printre acestea. Ruta ar putea să traverseze Dobrogea și Moldova (guvernul chinez anunța această variantă prin 2015). Ideea a mai fost avansată și de către americani în 2011, desenul fiind inspirat de un Drum al mătăsii, cu circa 6.000 de kilometri, descris încă din secolul al II-lea ÎC. Programele turistice ar fi benefice și pentru țara noastră în condițiile în care excursii de o săptămână spre Uzbekistan ori Turcia pornesc de la 1500 de euro.
Interesat de subiect am parcurs mai multe fișiere documentare. Și, suprinză. În revista ”Lumea”, numărul 3 din 2017, am găsit o scrisoare adresată redacției de Mihai Vasiliade, azi pensionar, un fost specialist transporturi, în care se precizează că inginerii români grupați la Institutul de Cercetări Tehnologice în Transporturi, au fost parte activă încă dinainte de 1989 la crearea unei variante moderne la 
anticul Drum al Mătăsii. Tema valorifica transportul combinat, multimodal, ce lega printre altele porturile Samsun, pe coasta nordică a Anatoliei, de Constanța, respectiv de Batumi (Georgia). Planurile comerciale au fost prezentate la o ședință a CEE-ONU, și transmise ulterior la New York. Studiile au fost concentrate în cartea ”Coridorul de transport euro-asiatic prin Marea Neagră. Drumul Mătăsii în secolul XXI”, ce conține rezumate traduse în 9 limbi, printre care arabă și chineză. Cu siguranță informații deținute de Mihai Vasiliade (ce și-a dedicat 25 de ani cercetării științifice) ar putea fi folosite cu succes la fundamentarea contribuției noastră la un Drum turistic al Mătăsii. Dacă aveți timp căutați-l domnule tânăr ministru al turismului. Locuiește în București.
