Interviu cu Calin Ile, INTERVIURI nr. 153

nd lucrezi într-un lanț internațional fereastra oportunităților e deschisă permanent!”

Călin Ile este un manager de colecție. E o raritate, un unicat în piața industriei hoteliere din România! Cum adică? Simplu. Pe geamantanul ce-l însoțește de-a lungul carierei sunt fixate mai multe etichete care i se potrivesc numai lui. Absolvent de ASE în 1995. E singurul director de hotel crescut în România ce a beneficiat de singura bursă în străinătate acordată de Federația Industriei Hoteliere din țara noastră (FIHR) pe vremurile ei de glorie.
Calin Ile Ibis 1

Întâmplător sau nu, aici e mâna generoasă a destinului, de mai bine de un an de zile este liderul acestei organizații care și-a propus să renască, să-și recapete prestigiul. Călin Ile s-a lansat la apă cu navele” lanțului românesc Continental iar ulterior a urcat la bordul brandului Ibis, dezvoltat pe piața autohtonă de lanțul internațional Accor într-un parteneriat profitabil stabilit cu grupul de afaceri românesc.

A contribuit la nașterea și lansarea pe piață a echipei de la Ibis Constanța (2004-2008) după care a venit la Ibis – Gara de Nord din București. Se întâmpla în urmă cu vreo opt ani. Îl puteți întâlni în fiecare zi aici, luând pulsul serviciilor oferite de acest brand.

Din când în când caut să mă intersectez cu el, iar când reușim să stăm la o cafea, e o plăcere pentru amândoi. Cel puțin asta cred eu. În mijlocul unui du-te-vino și a unui zumzăit turistic am încercat să privim timpul din alte perspective decât cele de business.

– De ce nu ai plecat din țară să lucrezi ”acasă” la un brand străin?

– Au fost mai multe momente în carieră când m-am gândit la această opțiune, care recunosc că mă mai „ incită” din când în când. Inițial acesta era planul meu de carieră, ca după mai mulți ani de hotel în țară, să trec la un nivel internațional. Însă, au apărut 2 elemente noi în cariera mea, care m-au facut să schimb prioritățile. Primul a fost dat de oportunitatea de a lucra alături de 3 oameni remarcabili ai turismului romanesc, ca și consilieri onorifici (pe baza de voluntariat cred că merită precizat) ai Ministrului Turismului în 2012. Al doilea a venit din șansa de a colabora timp de 2 ani cu ASE pe un proiect de management al destinației. Cele 2 momente m-au făcut să privesc cu alți ochi la turismul românesc, la oprtunitățile și necesitățile pe care le avem aici, la șansa de a contribui la renașterea turismului din România. Asta explică în mare parte dorința mea de a rămâne în țară, cred că mai avem multe de făcut aici și cred că pot fi mult mai util aici decât plecând în altă țară.

– Ce experiență ți-a adus Continental și cât de provocatoare a fost oferta Ibis?

Experiența Continental este unică. Nu poate fi uitată deoarece a contribuit decisiv la formarea mea ca manager în turism. Chiar mă gandesc că dimineața ascultam Rod Stewart cu „first love is the deepest” și tu îmi pui întrebarea asta!!! Am cunoscut oameni deosebiți cărora le mulțumesc toată viața mea pentru șansa acordată, unui puști la vremea aceea, de a conduce un hotel de talia Grand Hotel Continental. Profesional am învățat enorm, a fost nevoie de multă muncă, adaptabilitate, empatie și mai ales răbdare și înțelegere din partea tuturor pentru a ajunge la nivelul actual. IBIS a venit cu alte provocări. Curiozitatea de a vedea cum se lucrează într-un lanț internațional, deschiderea spre lumea întreagă, dorința de a te compara cu cei mai buni și de a învăța de la ei m-a facut să fac acest pas. Sigur, exista și un element de stabilitate, faptul că proprietari erau aceeași iar asta a făcut trecerea mai lină.

– Accor operează în hotelăria noastră și alte branduri superioare din punct de vedere al stelelor! Novotel, Pulmann (fostul Sofitel) etc. Nu te-a tentat să treci la un nivel superior?

Atunci când lucrezi într-un lanț internațional opțiunile de carieră sunt deschise în permanență, deci chiar și astăzi ușa este deschisă. Posibilitatea de a face acest pas există, dar mă tentează numai în măsura în care proiectul este unul provocator din toate punctele de vedere. Datorită faptului că în acest moment doresc să lucrez în țară, iar dezvoltarea grupului Accor la noi abia acum se intensifică, opțiunea de trecere la un alt nivel (superior cum spui tu, dar numai în număr de stele după cum spun eu) se amână deocamdată.

– Știu că ești un partizan al impulsionării și dezvoltării turismului de evenimente – MICE, mai concentrat exprimat. În afară de mai mulți turiști și mai mulți bani încasați, ce alte avantaje de valoare poate genera acesta pe piața bucureșteană și, în general, în România?

– Sunt un susținător al formelor de turism care se potrivesc piețelor în care activez. Astfel în București găsesc o oportunitate imensă în poziționarea pe segmentul MICE, dar dacă aș activa în Brașov de exemplu aș privi și piața de leisure cu mare atenție. Dar pe lângă acest interes direct să-i spunem, găsesc foarte eficient segmentul MICE, mai ales în punctul în care ne aflăm noi astăzi din punct de vedere al infrastructurii turistice (număr hoteluri, aeroporturi, autostrăzi etc). Să nu uităm că turiștii de evenimente, pot genera, pot da imbold turismului de leisure pentru că ei își găsesc timp să viziteze și obiective turistice, să dea o fugă până la Peleș sau Mamaia, să duca înapoi imaginea pozitivă și ulterior să revină cu familiile sau prietenii lor.

Mai ales că în ziua de azi putem vorbi de noua tendință BLEISURE adica o îmbinare între business și leisure care caracterizează vizitatorii MICE din ziua de azi. Însă pentru o poziționare bună pe segmentul MICE este nevoie urgentă de un centru multifuncțional modern, Bucureștiul fiind singura capitală din Europa unde acesta lipsește. Iar în incinta lui să poți organiza concerte, congrese, evenimente sportive etc, ceea ce, cu un management eficient, ar duce la o mare creștere a orașului nu numai din punct de vedere turistic. Vă spun aceste lucruri în deplină cunoștință de cauză, grupul din care fac parte find partener în operarea sălii din Paris fosta arenă Paris Bercy care acum se numește Accor Arena. Acolo au loc anual circa 220 evenimente din toate categoriile amintite.

– S-a investit mult în hoteluri, în construcția și reconstrucția lor? Dar mulți oameni de afaceri au uitat că hotelurile sunt construite pentru oameni iar serviciile sunt furnizate de oameni și nu de roboți. În ultimii ani au apărut scenarii melodramatice privitoare la resursele umane. Este forța de muncă din turism desincronizată față de cererile lansate de mediul de afaceri?

Astăzi tema numărul 1 a operatorilor în turism este legată de forța de muncă. Se dezbate în toate conferințele, vorba lui Alexandru Andrieș „se discută probleme, se analizează ce nu merge bine, ce incomodează” dar se tot amână trecerea la acțiuni concrete, la adoptarea de soluții. Ceea ce am început timid anul acesta (mă refer la introducerea sistemului dual pentru meseriile de bază și la colaborări cu școli internaționale de prestigiu la nivel mediu și înalt) va aduce roade în 3-5 ani. Până atunci plătim polițe pentru un sistem educațional prost pe care l-am proliferat ani de zile, cu școli care livrează diplome sau hârtii și nu competențe, cu un sistem de certificare fără acoperire (de la brevetul de turism, la atestatul de chef sau de ghid). Dar cred că privatul va găsi resurse și de data aceasta să regleze problema forței de muncă prin adaptarea (uneori dureroasă) la piață, prin implicarea directă în educația forței de muncă sau ca ultima opțiune-prin importul de personal.

– Cu vreo două luni în urmă ai afirmat că turiștii străini s-ar putea confrunta în viitorii ani cu o criză a locurilor de cazare din țara noastră, asta în condițiile în care în fiecare an am înregistra o creștere de circa 15-18%. Este realistă această abordare?

Acest aspect se simte deja în anumite zone din țarș (Mamaia în sezonul de vară, sau Poiana Brașov în cel de iarnă, Clujul în perioada de concerte, Sibiul la festivalurile sale sau Bucureștiul în sezonul de toamnă, de business). Creșterea cererii pentru România pe care o așteptăm cu toții de foarte mult timp, ar trebui să aducă după sine și un val de investiții în noi unități creîndu-se așazisul cerc virtuos de dezvoltare. Sperăm să continuăm această creștere și să înregistrăm venituri mai mari atât prin ocupare cât și prin tarife mai mari. De exemplu pentru la anul preconizez o ridicare a tarifelor de cazare în zonele și perioadele solicitate, hotelierii aplicând cu eficiență din ce în ce mai mare tehnicile de Revenue Management similare celor din airline industry.

– Ești foarte receptiv la propuneri venite din zona parteneriatelor media, a asociațiilor ori organizațiior care susțin evenimente nonprofit de prestigiu? Nu sunt foarte mulți manageri sau proprietari care se dau în vânt după asemenea colaborări. Este o recomandare ”secretă” a Accor sau e numai o decizie a managementului pe care-l dezvolți?

Hotelul de azi nu este doar o unitate adresată turiștilor veniți dn alte localități, ci este un centru social destinat și comunității din care face parte. Nu trebuie să uităm acest lucru și de aceea încercăm prin ceea ce depinde de noi să susținem aceste comunități. Este un crez propriu care însă se mulează perfect cu politica internaționala a Accor. Văzând această compatibilitate cei de la Accor m-au onorat cu responsabilitatea de a conduce direcția de CSR a Accor Hotels Romania lucru cu care mă mândresc în mod deosebit. Și mă bucur să spun că avem multe rezultate notabile din care aș aminti doar plantarea a peste 1,5 milioane copaci în Transilvania pe lângă multe altele. Mi-ar face plăcere să fiți alături de noi în primavară când vom celebra plantarea copacului cu numărul 2 milioane.

– Am văzut destui tineri studenți în hotelul Ibis – Gara de Nord care în perioada verii în principal, desfășoară activități de practică și voluntariat. După cum m-am documentat, ei provin în principal de la catedre de turism de la ASE, Facultatea Româno-Americană etc? Ce mesaj încerci să le transmiți?

Să vină cu drag să lucreze în cea mai frumoasă industrie din lume, industria ospitalității. Să caute experiențe noi, să călătorească, să învețe și să pună pasiune în tot ceea ce fac. Rezultatele vor veni cu siguranță, chiar dacă poate nu atât de repede cum se așteaptă ei.

– Când ai puțin timp îți iei familia și călătorești. Când dispui de un buget mai mare pentru vacanță călătorești mai… durabil. Știu cum se vede o călătorie prin ochii unui jurnalist de travel, dar cum se vede ea prin ochii unui hotelier cu experiență, ajuns la o vârstă a echilibrului în evaluările sale?

În deplasările mele încerc să mă detașez de hotelierul din mine și să mă bucur din plin de locurile noi, de oamenii dragi cu care sunt plecat. Sunt un călător normal, nu am cerințe speciale sau particularități anume provenite din meseria mea.

– Ce ai văzut și ți-a plăcut în țară și străinătate? Unde n-ai fost și ai dori să ajungi?

În țară mă bucur de locurile liniștite, mai izolate puțin iar în străinătate merg cu plăcere în city break-uri. Aș dori să ajung într-o țară din Asia pentru o experiență pe care încă nu am trăit-o.

– Foarte multe hoteluri moderne au descoperit că… clasic e fantastic, ca să reproduc un slogan cultural. Altfel spun alături de restaurante, baruri, săli de conferință, au biblioteci proprii, sau colțuri cu biblioteci ”flexibile” de genul… ia o Carte, citește, iar în locul ei lasă alta. Putem privi hotelul și ca o instituție de cultură?

– Poate e prea mult spus instituție de cultură dar un centru al comunității cu siguranță. Și aici intră și partea de cultură, de integrare a comunității, de exemplu inovator, de model de responsabilitate socială.

– România este promovată în lume de câțiva ani drept ”Grădina Carpaților”, dar conform cifrelor peste 60% din încasările turistice internaționale sunt asigurate de către turismul de evenimente și business! Când crezi, și cum s-ar putea sincroniza politica de publicitate și promovare a instituțiilor administrative de stat care se ocupă și de turism?

– Politicile administrative ale turismului românesc sunt din păcate cu mult în urma vremurilor pe care le trăim, a potențialului României în turism, și chiar a pașilor făcuți de privat în turism. Cred ca sincronizarea de care vorbești va apărea doar în momentul în care printr-un parteneriat public privat, părțile vor sta la masă și vor aduce turismul la locul și rolul pe care-l merită. Cea mai mare problema a turismului românesc nu sunt banii, ci lipsa unei liste de priorități după care să se orienteze pe termen lung. Sloganul – turismul, prioritate națională -, trebuie să depășească odată stadiul de enunț, și poate o va face noul guvern. Avem o fereastră de oportunitate incredibilă, contextul internațional ne avantajează astfel încât până în 2020 să facem din industria turistică un motor al dezvoltării economiei naționale.

– Amândoi ne numărăm printre oamenii care au fost premiați la Gala Awards Trend Hospitality. Tu cu titlul Hotelier of the Year 2011 (Hotelierul Anului), eu Lifetime Achivement Reward 2012 (Întreaga Activitate). Amândoi aprindem în felul nostru luminile din camerele turismului. De ce majoritatea oamenilor din branșă sunt și rămân optimiști pe termen lung?

– Pentru că lucrăm într-o industrie cu oameni frumoși, pentru că ne întâlnim cu partea plăcută a vieții. Pentru că punem pasiune și speranță în ceea ce facem. Pentru că avem motive să fim optimiști atunci când vedem zâmbetele clienților noștri, bucuria pe care ți-o dă un simplu „ mulțumesc” din partea lor, valorând deseori mai mult decât toți banii din lume și făcându-te să vezi partea frumoasă a vieții în fiecare dimineață.

Mulțumesc !

MARIAN CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Interviuri, Marian Constantinescu, Numarul 153-154 and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*