După ce în 2015 a primit trofeul Golden Apple anul acesta, între 22 şi 27 septembrie, Moscova a găzduit cel de-al 58-lea Congres FIJET. În sălile de conferinţe a trei dintre cele mai selecte hoteluri ale metropolei Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism şi-a desemnat prin vot noua conducere.
După 40 de ani
Tunisianul Tijani Haddad a fost reales în funcţia de preşedinte al acestei importante organizaţii fondată în 1954. Ea reuneşte circa 700 de membri din peste 30 de state ale lumii.
Pentru România lucrările Congresului au avut o încărcătură aparte. După mai bine de patru decenii un român intră în struc tura de conducere a FIJET
International. Ştefan Baciu, Preşedintele Clubului Presei
de Turism – FIJET România, a fost ales în Comitetul Executiv al FIJET, ală turi de alţi 6 membri: Salah Attia (Egipt), Delal Atamdede (Turcia), Maria del Mar Garcia Aguilo (Spania), Plamen Starev (Bulgaria), Natalya Tarasenko (Rusia) şi Tina Cubrilo (Croaţia). Colegul şi partenerul nostru Ştefan Baciu este jurnalistla Radio România Interna ţional (RRI). După partea oficială, conform tradiţiei, jurnaliştii de turism au fost
invitaţi să descopere o parte din atracţiile oraşului.
Cehov şi patrimonii UNESCO!
„Oricine vrea să înţeleagă Rusia ar trebui să vină aici
şi să privească, în jos, spre Moscova”. Cehov scria
aceste cuvinte admirând panorama oferită privirii de pe
dealurile Sparow, cel mai înalt punct al râului Moscova,
pe care se află amplasat oraşul. Şi, da, doar ajungând
la Moscova poţi înţelege profunzimea sufletului slav. O
metropolă modernă, cu circa 13 milioane de locuitori,
Moscova te aruncă în braţele unor zone imense de la
primul pas: artere de circulaţie cu 4-6 benzi pe sens,
bulevarde interminabile, construcţii care te reduc la sta –
tutul unei furnici, 118 parcuri şi arii protejate pe zeci şi sute
de hectare, catedrale care îţi fură privirile cu aurul cupo –
lelor, o reţea de metrou cu 194 de staţii. 44 dintre ele
sunt declarate monumente de patrimoniu. 450 de muzee,
hoteluri cu mii de camere… Şi peste aceste vastităţi,
cerul cu toanele sale de ploi şi vânturi sau un soare stră –
lucitor ca un tăiş de sabie! Nu ai cum să nu realizezi că
această lume este altceva. Şi mai ales localnicii care te
ajută să te simţi mai confortabil într-o asemenea metro-
polă prin simplitatea şi căldura arătată când îţi sar în
ajutor cu informaţii. Sau pur şi simplu cu zâmbetul calm
când îţi percep dezorientarea pe chip în oraşul ce te
citeşte de când ai ieşit din aeroportul internaţional.
Documentar vorbind, oraşul a fost menţionat în 1147 iar
în 1156 Yuri Dolgoruky a dispus construirea unei fortăreţe
la confluenţa râurilor Moscova cu Neglinnaia. Aşa a
început formarea statului centralizat rus la sfârşitul seco –
lului al XV-lea Moscova devenind capitala sa. Şi de aici
curge timpul şi povestea lui. Fortăreaţa din lemn era
Kremlinul. Din acest punct a început totul! Kremlinul şi Piaţa
Roşie, amplasate pe malul stâng al râului Moscova,
sunt embleme şi inima istorică a metropolei. Accesul pu –
blicului a survenit de abia după 1955. Ca o curiozitate
ansamblul arhitectonic a scăpat de bombarda mentele
provocate Moscovei în cel de-al Doilea Război Mon –
dial de germani deoarece a fost camuflat printr-un truc
optic astfel încât să arate ca nişte străzi de periferie iar
giganticele stele roşii din vârfurile turnurilor au fost de –
montate. Întreg ansamblul de monumente aflate între zi –
durile fortificaţiilor face parte din patrimoniul UNESCO.
Ţarul avea şi tun şi clopote
Accesul se face printr-o poartă uriaşă – Borovitsky –,
iar după ce treci de Palatul Patriarhal şi alte clădiri
administrative te laşi vrăjit de poveştile „spuse” de Tunul
Ţarului, construit din bronz în 1586 şi aflat în Guiness
Book, ale cărui ghiulele cântăreau 200 de kilograme,
tun ce nu a fost utilizat niciodată. Sau „Clopotul Ţarului”,
construit la cererea împărătesei Anna Ivanovna, ce
cântăreşte nu mai puţin de 202 tone. Sunetul şi vibraţia
lui nu au fost auzite vreodată căci a crăpat într-un incen –
diu în 1737. În 1836 a fost pus pe un soclu devenind
un loc de pelerinaj… fotografic. Bucata desprinsă din el
cântăreşte nu mai puţin de 11,5 tone. Ambele exponate,
splendid lucrate, sunt capodopere ale geniului artistic al
epocii. Şi nu poţi să nu te înfiori când pătrunzi în Cate –
drala în care se încoronau ţarii, proiectată de arhitectul
italian Aristotele Fiorovanti la sfârşitul secolului al XV-lea
sau când vezi mormântul lui Ivan cel Groaznic, aflat în
Catedrala Sf. Arhanghel Mihail, patronul spiritual al
militarilor. Marele Turn al Clopotelor, cu înălţimea de 81
de metri a fost timp de două sute de ani cea mai înaltă
construcţie din Moscova. A fost ridicat în anul 1600 de
către Boris Godunov iar în prezent adăposteşte un
muzeu multimedia dedicat istoriei Kremlinului precum şi
o platformă de „bella vista”.
Sub stejarul lui Iuri Gagarin
Dacă nu este prea aglomerat – nu vă faceţi iluzii că
veţi prinde aşa ceva chiar dacă vă consideraţi norocoşi –,
încercaţi să vizitaţi Muzeul Armelor (organizat prin 1806)
sau colecţia Tezaurului, ambele cuprinzând valori ines –
timabile. După un asemenea maraton, minim 3 ore vă
trebuie doar să vă familiarizaţi cu obiectivele arhitec –
turale –, un repaos pe o bancă e binevenită. Dar n-aţi
scăpat. Când veţi ridica privirea veţi întâlni într-un colţ al
grădinii Kremlinului silueta măreaţă a stejarului plantat în
cinstea lui Iuri Gagarin, primul om care a zbu rat în spa –
ţiul cosmic. Din nou istorie, din nou fotografii. Şi un nou
salt pe sub o altă poartă cu turn prin care dai direct în
Piaţa Roşie. Aici rămâi captivat de „Catedrala de
bezea”, cum o răsfaţă ruşii şi nu numai ei, silueta simbol
a Catedralei Sf. Vasile (foto coperta). O bijuterie arhi –
tec turală con struită între 1555-1561 în perioada lui Ivan
cel Groaznic. Dar nu a fost întotdeaua aşa de colorată
şi cu forme atât de surprin zătoare. Zidurile de cărămidă
roşie şi caldarâmul din piatră cubică, o încadrează
sever. Ai în faţă de fapt noua biserică cu o fun daţie
comună, Biserica Sf. Vasile fiind cel de-al zecelea lăcaş,
ridicat în 1588. Întreg ansamblul este o închinare adusă
Maicii Domnului, simbolul Moscovei dar şi al întregii Rusii.
Lenin, Kilometrul 0
şi Flacăra Veşnică
Undeva pe stânga se află şi celebrul, în alte vremuri,
mausoleu al lui Lenin, ieşit şi revenit în sfera de interes a
turistului contemporan. Asta pentru că istoria se hrăneşte
cu istorie şi astfel îşi regenerează interesul. Important,
aici se află marcat şi „Kilometrul 0” al Federaţiei Ruse,
la poarta dublă Iverskiye prin care se ajunge la
Grădina Alexandru, locul preferat pentru plimbări al
moscoviţilor. La picioarele lor se află zece hectare de
verdeaţă, dar şi Mormântul Soldatului Necunoscut şi
Flacăra Veşnică, vegheate de garda, a cărui schimburi
au devenit, cum altfel, atracţie turistică. Istorie vie este
clădirea celui mai vechi centru comercial al Moscovei,
ce adăposteşte galeriile GUM construite la finele
secolului al XIX-lea. Despre luminile oraşului, muzee în aer liber, subte rane, clădiri gigantice şi hoteluri renumite, în ediţia viitoare.
DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
