UN CARNAVAL DE POVESTE – MARDI GRAS (2) , MAPAMOND nr.148-149

= 489

Regele Mardi Gras este Momus. El a venit pentru prima dată în Louisiana în Lake St. Charles în 1882, la bordul unui yacht regal. Momentul marchează începutul acestui eveniment devenit ulterior celebrul Carnaval, din sud-vestul statului.
mardi-gras-1

Dar cele două Războaie Mondiale au trimis într-un con de umbră această tradiție. Primul semn al revenirii ei a fost Balul Mardi Gras din 1964. Apoi o mână de întreprinzători au creat pe bază de voluntariat, în 1985, Mardi Gras Imperial Calcasieu Inc. Dedicat acestui eveniment. De aici până la Mardi Gras Museum drumul a fost parcurs în 1998. Acesta se află găzduit la etajul întâi al Central School Arts & Humanities Center. Colecțiile sunt ordonate pe un hol lung și 6 camere tematice: istorie, design, legenda celei de-a 12-a nopți și mai ales fabuloasele costume de paradă prezentate de-a lungul deceniilor. La fel de important este, ne precizează David J. Faulk, curatorul Muzeului –, că în Lake St. Charles activează azi circa 50 de „krewes”, grupuri de inițiativă bazate pe voluntariat și afinități comune. Un fel de cluburi, asemănătoare școlilor de samba braziliene. Mai puțin cunoscut în Europa decât Carnavalurile de la Rio ori Veneția, Mardi Gras este cel puțin la fel de celebru prin tradiție și valoarea costumelor prezentate la paradă. Istoria lui începe prin 1700. Inițial au fost doar luxoase baluri private organizate de comunitățile „krewes”. Aceste grupuri au contribuit în timp la formarea școlilor Comus, Momus, Proteus, Bachus etc. În 1870 a fost ales pentru prima dată un cuplu care să întruchipeze pe regele și regina Carnavalului. Din 1968, gruparea „Bachus” a început să invite artiști celebri pentru a-l întruchipa pe zeul lor. Au îmbrăcat hainele regale Bob Hope, Charlton Heston, Kirk Douglas etc. Asta a însemnat foarte mult pentru promovarea și dezvoltarea circulației turistice în Louisiana. Primele care alegorice au defilat în 1935 și au fost create de grupul Elks. Fiecare grupare care se respectă, deține prin tradiție 14 care alegorice bogat ornamentate. În timpul defilării din acestea sunt aruncate spre deliciul spectatorilor, sute de kilograme de mărgele, coliere, monede ușoarere producând dubloni. Micile păpuși au intrat și ele în acest scenariu începând din anul 1881. În timpul festivalului este la putere King Cake-ul, un produs delicios de patiserie ornate obligatoriu cu o figurină reprezentându-l pe Isus copil. Culorile predominante ale costumelor sunt violetul – reprezentând justiția –, verdele – simbolizând credința –, șI auriul, semnul puterii. Am reținut de la David că toate costumele și carele alegorice prezentate sunt produse pe banii membrilor „Krewes”.

 

Așa ca o idee pentru a crea un singur costum e nevoie de circa… 10.000 de dolari. În fiecare an sceptrul puterii este acordat de către grupul Rex celui mai de seamă cetățean al New Orleans-ului. Pentru a contura amploarea evenimentului vom mai aminti că toate costumele, carele alegorice, artefactele aferente sunt păstrate în peste 20 de hale ale unui Muzeu-de posit ce alcătuiesc Mardi Gras World. Blaine Kern, proprietarul complexului este denumit „Mr. Mardi Gras” și datorită faptului că în aceste ateliere imense se construiesc o mare parte din carele alegorice. Tot aici sunt restaurate în permanență costume și alte obiecte de paradă. Câteva dintre acestea am avut ocazia să le vedem într-un mini-carnaval organizat special pentru participanții la IPW 2016 de către US Travel Association, în parteneriat cu administrația locală și New Orleans Convention & Visitors Bureau. A fost o seară de poveste în interiorul Superdomului. Cea mai mare arenă sportivă din regiune, a fost refăcută după trecerea uraganului Katrina, cu susținerea financiară a grupului Mercedes Benz. Dar asta-i o altă p o v e s t e !

Despre Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
Acest articol a fost publicat în Mapamond, Numarul 148-149 și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*