GRAND CAYMAN – eleganță, finanțe, țestoase pretențioase, MAPAMOND nr.144

= 491

Nu exotismul ci sunetul banilor a făcut celebru Grand Cayman. Nu e nevoie să mergeți până acolo pentru a admira un paradis fiscal străjuit în toate cele trei insule – Grand Cayman, Cayman Brac și Little Cayman -, de clădiri moderne.

Călători români contemporani au numărat cam 500 de instituții financiare dar statistici mai realiste vorbesc de circa 280. În urmă cu cinci ani insulele găzduiau reprezentanțele a 40 dintre cele 50 cele mai puternice bănci ale lumii. În depozitele acestora se află circa 1,5 trilioane de dolari și sunt rulate peste 35 de miliarde de dolari. Aceste valori au consacrat Grand Cayman drept al cincilea centru bancar din lume și al doilea mare depozit privat de economii pe plan mondial. Despre asta vorbim și azi.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Călătorii veritabili au fost și au rămas îndrăgostiți însă de paradisul natural încărcat cu simboluri istorice și culturale. Unele dintre ele au dat și numele de botez sucesive ale insulelor. Cel mai ușor pentru noi europenii pentru a atinge aceste locuri este să-ți cumperi o croazieră. Cu ajutorul hotelului plutitor poți acosta la Grand Cayman. Ai ocazia de a pleca în tradiționalul tur al insulelor și sunt peste 15 opționale care te vor satisface cu vârf și îndesat. Dorești o vacanță de una sau două săptămâni într-un resort de vis. Nicio problemă, următoarea navă de croazieră te va ”recolta” pe ruta ei de reîntoarcere acasă. Grand Cayman ca și Caraibele sunt porturi unde trag aproape toate marile companii de croaziere. Turismul bate la ușa naturii în fiecare dimineață și, se înțelege, că industria este foarte bine antrenată pentru a face bani.
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Nu există loc unde ghidul să nu te toace mărunt cu Cristofor Columb care prin 1503 s-a rătăcit puțin fiind deviat spre Vest. Acolo a descoperit insulele Cayman care au atras atenția prin coloniile de țestoase de dimensiuni destul de mari.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Lesne de înțeles de ce el le-a botezat Las Tortugas. 82 de ani mai târziu Sir Francis Drake, cunoscut explorator britanic, observa navigând pe lângă insule ”șopârle mari, asemănătoare unor șerpi” în fapt caimani, specii înrudite cu crocodilii.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

De la Drake ne-a rămas denumirea Insulelor Cayman, dată în secolul XVI, timpuri când încă nu erau populate cu oameni. Exploratori englezi, olandezi, francezi și spanioli, dar și pirați (în amintirea lor se organizează anual ”Săptămâna Piraților”), cu toții au profitat de proviziile oferite de insulă. Și au transformat-o într-un nod de aprovizionare. Rezervele interioare de apă au fost și au rămas potabile. Caimanii au dispărut în întregime. Iar acest lucru s-ar fi întâmplat și cu broaștele țestoane care au fost exploatate și valorificate de industrial pentru carnea gustoasă și carapace, mai ales de către britanici, imperiu care deține insulele din 1670.

Alarmate de o asemenea proiecție numeroase organizații și fundații s-au luptat să schimbe optica de gândire și s-o direcționeze spre o dezvoltare sustenabilă. Ea se sprijină azi pe turism și finanțe. Dacă din această ecuație ar fi dispărut recifurile de corali, broaștele de un auriu strălucitor, numeroase plante colecționate azi, circa 300 de specii, în Grădina botanică (în fapt o rezervație lungă de o milă), turismul ar fi avut enorm de suferit. Și localnicii în același timp. Pe insulele cu o suprafață totală de 100 de kilometri pătrați trăiesc circa 45.000 de locuitori. O mare parte din ei – europeni și africani -, își asigură veniturile din prestațiile turistice. Marile pelerinaje în natură sunt asigurate de turismul subacvatic spre care se îndreaptă anual sute de mii de turiști ce frecventează recifurile de corali, epavele navelor scufundate și coloniile de pești exotici. Cea mai căutată este Ferma de broaște țestoase, un mini-institut de cercetări. Ghidul dar și cercetătorii îți relatează episoade din lupta dusă pentru salvarea și repopularea apele oceanului cu aceste specii care n-au scăpat încă de amenințătoarea dispariție. Anual ajung la maturitate și sunt redate sălbăticiei sute de exemplare de broaște țestoase și această muncă este apreciată la justă valoare de către vizitatori. O fotografie cu un pui de ”Las Tortugas” e o decizie inspirată. Ca și o mică donație pentru susținerea proiectelor de cercetare. Așa se recomandă, dacă tot o să te lauzi acasă că ai fost și tu pe unde a încălecat mutu testoasele și a navigat Columb.

DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU

Despre Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
Acest articol a fost publicat în Mapamond, Numarul 144 și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*