Un monument? O atracție turistică? O imagine emblematică pentru zona Văii Prahovei? Cu siguranță toate acestea la un loc sunt reunite de ”Crucea Eroilor Neamului”. Amplasată pe vârful Caraimanului ea ne semnalează din când în când că suntem datori să o păstrăm măcar așa cum era ea atunci când ne-a fost dăruită.
Pentru unii este doar o simplă cruce memorială. Pentru alții este și va rămâne un fabulos reper al istoriei naționale. O rememorare o facem împreună cu Alexandru Bartoc, președintele Fundației Culturale ”Bartoc”. ”Monumentul, căci nu vorbim de o simplă cruce ci de un monument care exprimă nivelul ingineresc și industrial la care ajunsesem atunci, a fost construit la inițiativa Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, supranumită și „mama răniților”. În luna mai 1926, a început construcția „Crucii Eroilor Neamului” în memoria celor căzuți în primul război mondial, razboiul de întregire a României. Crucea, ridicată pe șaua Caraimanului, spre valea Seacă, este încastrată în stâncă și alcătuită din profile de oțel imbinate prin nituire.
Construcția a durat 2 ani și 4 luni datorită complexității operațiunilor, a condițiilor naturale și mai ales a dificultăților în ceea ce privește transportul materialelor. Profilele metalice au fost duse cu ajutorul carelor cu boi iar zecile de mii de nituri, lemne, alte structuri, de la gara Bușteni la Fabrica de celuloză iar de acolo cu funicularul până la Casa Schil. Apoi au fost duse pe cărări destul de periculoase spre amplasamentul crucii, cu măgari, cai și mulți voluntari veniți din București, Brașov și Sibiu. Inaugurarea și sfințirea crucii s-a făcut pe 14 septembrie 1928, în Ziua Sfintei Cruci. Crucea are înălțimea de 39,37 metri inclusiv soclul de 7,9 metri, fiind construită la altitudinea de 2.291 metri. Lungimea brațelor este de 14,97 metri iar stâlpul central are o lățime de 2 metri. În soclul de beton armat s-a instalat un generator care a permis iluminarea crucii. În 1939 sistemul a fost refăcut și racordat la rețeaua națională, pentru alimentarea a 120 de becuri amplasate pe structura crucii. Acum, la peste 85 de ani de la inaugurarea crucii, ne mândrim că, la inițiativa și demersurile Fundației noastre – care a derulat numeroase proiecte culturale și turistice -, a fost recunoscută de Guinness World Records, ca fiind cea mai înalta cruce din lume amplasată la peste 2.291 metri”.
Arhitectul Nicolae Dan Manea spune că lansarea unui apel pentru mobilizarea resurselor financiare în cadrul campaniei ”Dați un ban pentru Caraiman”, despre care am mai scris în revista noastră, este cât se poate de oportună. ”Crucea Monument nu se află azi într-o stare alarmantă de uzură fizică. Dar peste câțiva ani se va ajunge aici dacă nu vom demara din timp un program de reabilitare, restaurare, conservare și reamenajare. Trebuie să precizez că în momentul inaugurării Monumentului Eroilor, acesta reprezenta cea mai înaltă structură metalică din Europa. Ea a fost comparată de-a lungul timpului ca realizare inginerească și simbolistică cu turnul Eiffel din Paris, cu Statuia Libertății din New York, cu Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, respectiv cu Coloana fără de sfârșit de la Târgu Jiu”. Proiectul ansamblului, lucru mai puțin știut, a fost realizat de arhitecții Georges Cristinel și Constantin Pomponiu.
La rândul său, inginerul Ilie Marian, city managerul stațiunii Bușteni, este de părere că ”pentru restaurarea și valorificarea turistică a monumentului e necesar un proiect cu finanțare europeană, pentru că acesta este un bun al patrimoniului istoric național și, firește, european. Avem în vedere derularea unui proiect finanțat de guvernul norvegian, dar ne preocupă și susținerea Ministerului Culturii, care ar trebui să acorde o atenție specială monumentului. În ceea ce ne privește pe noi, cei implicați în acest proiect – Consiliul Local Bușteni, Fundația Culturală „Bartoc” și Districtul 2241 ROTARY Valea Prahovei, Clubul 82085 Sinaia -, suntem interesați să creștem vizibilitatea obiectivului, prin amenajarea unui mic muzeu, chiar sub structura Crucii Eroilor, a unui punct de informare și promovare turistică, prin deschiderea accesului turiștilor la terasa monumentului și, de ce nu, prin amenajarea unui heliport balizat în zonă”.
Toate acestea nu se vor realiza într-un an. Toate acestea presupun poate milioane de euro. În curând va exista și o estimare a cheltuielor. Până atunci însă, apelul interlocutorilor mei rămâne același: ”Dați un ban pentru Caraiman”. Îl puteți depune în contul RO08RZBR000060016293145 -Raiffeisen Bank Agenția Bușteni. Veți fi mândri cândva pentru că ați făcut ca un fragment de istorie să rămână în picioare.
MARIAN CONSTANTINESCU
