Ce știm despre Sicilia? Că este cea mai mare insulă a Mediteranei. Că este partea ”exotică” a Italiei. Că poveștile contemporane sunt dominate de misterioare reglări de conturi între Mafie și mafioți, sărăcie, de măsline și portocale cu miez roșu, erupții vulcanice… Și mai ce?
Acest ”și mai ce?” are un răspuns copleșitor cu fațete strălucitoare precum pietrele prețioase șlefuite de meșterul timp de-a lungul istoriei sale milenare. Haideți cu noi ca să descoperim o parte din ”mostrele” care strălucesc în acest cufăr cu minuni care este Sicilia. A intrat pe ușa din față a istoriei fiind cunoscută drept ”buricul lumii” în timpurile antice. Toate civilizațiile lumii au înscris o pagină de frumusețe în memoria insulei: de la greci la arabi, de la romani la cartaginezi, de la vandali la spanioli, bizantini, francezi și, de ce nu, englezi. Toți acești cuceritori temporari au vrut câte ceva din frumoasa insulă lăsând la rândul lor urme culturale și economice ale trecerii lor. Așa a devenit Sicilia ”lada de zestre a Italiei” ori a Mediteranei. Insula are, după cum știți origine vulcanică, iar simbolul ei este Etna, cel mai înalt vulcan din Europa.
Vârful său veșnic înzăpezit și fumegând l-a transformat, pentru arabi de exemplu, în ”Muntele Munților” iar pentru greci în ”Muntele care arde”. E firesc să începem cu Etna. Nu există turist care vine în Sicilia să nu dorească să se ducă sus, cât mai sus, mai aproape de craterul plin de viață, unde uneori se trăiește periculos. Etna a devenit astfel o destinație în sine. Amenajările turistice permit accesul până aproape de vârf, la 3.323 de metri, unde poți ajunge cu telefericul. De aici încep tururile ghidate, cu șerpari, cu mașini de teren, până în vecinătatea vârfului care borborosește în permanență. Chiar dacă nu urcați până acolo peisajul SF pe care vi-l oferă panorama de la punctul cel mai accesibil turiștilor este impresionantă. Așezările se înșiră până la poalele vulcanului, simetric ca mărgelele pe ață, și te îmbie să cobori în livezile cu migdali, portocali sau măslini, să te afunzi în arome și culori. Sau pur și simplu să te plimbi printre cratere – peste 2.000 -, și să te lași copleșit de ingeniozitatea naturii care a imaginat aici din lavă pietrificată și zgură o colecție de forme și imagini fantasmagorice. Parcă îți vine să calci puțin crăcănat și să te crezi cosmonaut ajuns… pe Lună. Niciunde ca pe Etna zăpada nu pare mai strălucitoare. Unii se lasă păcăliți de acest aspect și urcă îmbrăcați și încălțați necorespunzător. La poalele muntelui este o primăvară caldă și colorată, iar sus pe vârf zăpada albă îți întunecă vederea iar soarele râde cu colți de… gheață. Poți petrece liniștit o zi pe munte fără să simți cum trece timpul.
Etna înseamnă însă și oameni. Aceștia – cu încredere și pasiune – își croiesc viața în umbra vulcanului, fără să-l supere dar încercând să-l supună. Solul fertil este propice pentru toate tipurile de îndeletniciri agricole. Noi nu ne-am lăsat fermecați de măslini și portocali ci de… aurul Etnei. Adică de miere. Căci obligatoriu, înainte să urcați pe munte se face un popas la Oro d’Etna în Zafferana. Avem și noi mierea noastră dar nu avem încă știința de a o vinde… turistic. Cum se face aici? Să învățăm! Turul proprietății, ce încorporează și un mic muzeu, se încheie cu cel al magazinului. Aici un ghid, plăcerea este să îți vorbească în limba română Florentina, o fată pasionată de ceea ce face, prezintă rând pe rând instalația de îmbuteliat mierea dar și lecția standard ”Ce este și cum se face mierea?”. După care ești așteptată în magazin de Melida Papalardo, patronul firmei care se ocupă cu dezvoltarea acestor activități. Deguști, cumperi și de dezbraci de toate prejudecățile. Cu amabilitate și răbdare gazdele îți prezintă fiecare produs. Varietatea este atât de mare și mai ales inedită încât ai vrea să cumperi din toate. Ăsta-i comerțul, ăsta-i turismul – de la miere de lămâie, de portocale, de eucalipt, creme de miere cu fistic, fructe de pădure, căpșuni, pepeni galben, caramele și acadele sau leccalecca, creme de corp, pastă de prune cu ardei iute, măsline verzi, roșii uscate, migdale, fructe, legume vidate etc. Aflăm că orice comandă este onorată și pe bază de livrări la domiciliul clientului chiar și la hotelul turistului aflat prin zonă. Gazdele nu uită să-ți pună în coșul de cumpărături și un pliant cu produsele și activitățile lor și mai ales o pagină în care sunt descrise rețete tipic siciliene în care se folosesc ca ingrediente principale produsele lor. După cum se vede pe Etna, mierea este tratată precum… Aurul. Nu întâmplător, pentru că aici, la Zafferana, se produce 30% din mierea Italiei. Numai gazda noastră avea peste 900 de familii de albine. Nu-i așa că nu prea seamănă cu felul în care vindem noi produsele apicole!
După o asemenea zi, plină de aventuri un somn odihnitor la hotel, însoțit de valurile mării aflate în reflux, este o binecuvântare. Dimineața deschizi ușa la balcon să te resfeți cu aerul marin. Fața îți este lovită ușor de vântul care îți aduce bucăți mici de zgură de pe Etna. În câteva minute terasa pe care îți bei cafeaua se umple de zgură. ”Nu intrați în panică, signore – vă liniștește recepționerul. Este ceva normal. Etna nu doarme și din când în când strănută. Dacă nu ar face-o ar fi un mare pericol!”. Altfel spus Etna v-a trimis o scrisoare de dragoste. Deschideți-o! E primăvară. Călătorii frumoase!
DOINA CONSTANTINESCU
