CÂŢI BANI FACEM DIN DUNĂREA ALBASTRĂ ?
Ştiţi în mod sigur. Din cei 2.850 de kilometri pe care-i parcurge Dunărea, din Germania până la vărsare în Marea Neagră, 1.075 străbate teritoriul ţării noastre. E al doilea fluviu ca lungime din Europa. Cu toate acestea românii nu sunt atraşi nici azi să valorifice uriaşul potenţial turistic al fluviului.
Dincolo de poezie şi declaraţii oficiale toate ţările riverane fac bani grei din turismul dunărean, Austria, Germania şi Ungaria sunt campioane, în timp ce noi ne mulţumim cu… mărunţişul cheltuit de cei care coboară pe uscat, o zi, două în cazul cel mai fericit, sau doar câteva ore pentru o excursie rapidă.
GERHARD SKOFF: „Nu suntem singuri. Avem concurenţi!”
Ne place s-au nu, istoria arată că în 1970, 7 din cele 8 state riverane (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, România şi Serbia) s-au reunit pentru a forma Comisia 
Internaţională de Turism a Dunării, cunoscută ca Die Donau. În 1998 organizaţia şi-a extins activitatea incluzând şi Canalul Main – Dunăre inagurat în 1992. Dunărea reprezintă Coridorul 7 de transport, considerat de experţi “sufletul Europei”. “În prezent există circumstanţe favorabile pentru potenţialul de dezvoltare al ţărilor riverane deoarece, odată cu intrarea României şi Bulgariei în UE, a devenit coridor intern de transport al UE. Comisia Europeană are pregătită o strategie armonizată pentru regiune Dunării” – declară Gerhard Skoff, preşedintele organizaţiei Die Donau.
Organizaţia pe care o coordonează a investit circa 40 de ani în marketarea Croazierelor pe Dunăre. Momente de criză au existat şi vor mai exista. Skoff spune că trebuie să fim realişti: “Dunărea nu mai are de 20 de ani, o poziţie unică. Există deja o concurenţă şi trebuie să ne poziţionăm inteligent faţă de competitori. La nivel mondial Dunărea are cea mai mare cotă de piaţă – 33%, dar trebuie să ţinem seama de provocări. Peste 310.000 de oameni trăiesc direct sau indirect din turismul dunărean. Avem şi alţi concurenţi redutabili – Nilul, apoi avem şi rutele exotice pe Gange, Amazon, Missisippi, Yangtze”.
O altă provocare o constituie prelungirea sezonului de croaziere la 240 de zile pe an. Cu ceva vreme în urmă vapoarele navigau de la jumătatea lunii mai până la sfârşitul lui octombrie. Acum primul vapor a plecat în croazieră în martie iar ultimul va porni în ianuarie anul următor. În ceea ce priveşte tematica de promovare regională, deşi în ţara noastră nu s-a prea auzit, Die Donau a dezvoltat de-a lungul anilor mai multe programe comune. Temele au fost: în 2002 „Dunărea şi Europa”, în 2003 „Oameni, mituri, basme”, în 2004 „Dunărea muzicală”, în 2007 „Dunărea – Fluviu regal”, în 2008 „Dunărea te animă” iar pentru 2009-2010, „Romanii la Dunăre”. Anul trecut chiar Bucureştiul a găzduit Conferinţa Înternaţională Die Donau. Peste 130 de specialişti au tăiat firul în patru, iar organizaţia au premiat două personalităţi, mai mult prima decât a doua, cu „Pro Danubio”, importantă distincţie înfiinţată în 2004. Gheorghe Mărginean liderul agenţiei Karpaten Turism, respectiv Carmen Moraru, actualmente şeful Direcţiei de turism din cadrul MDRT. Dincolo de politeţuri politice românii nu au stors mai nimic din oportunitatea programului “Romanii la Dunăre”.
Întrebat de reprezentantul revistei noastre dacă proiectul impune obligativitate partenerilor, preşedintele Die Donau, a răspuns elegant că el “ are un caracter de 
recomandare. Fiecare ţară îşi selectează priorităţile în funcţie de planul propriu de turism”. România, care deţine importante vestigii romane, mult mai numeroase în comparaţie cu alte ţări danubiene, nu s-a arătat interesată de subiect (noi am rămas îngheţaţi în timp tot la litoral, munte, circuite culturale, turism rural etc). Ca urmare banii s-au dus în alte ţări. Slovacia de exemplu, a lustruit câteva relicve romane de la Gerulata, Boldog şi Iza şi a le-a pus în vânzare în cadrul unor trasee şi pachete turistice. Nemţii şi austriecii au tras-o tare cu “experienţe unice în natură” şi cu programe de căţărat ori de ciclism, pe rute special amenajate din vecinătatea Dunării.
SIMION GIURCĂ: „E nevoie de produse care să creeze emoţii unice!”
Că am trecut pe lângă o oportunitate o confirmă şi Simion Giurcă, directorul Biroului de Turism al României la Viena, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei Die Donau. Ce a aşteptat România? Probabil să se termine anul 2010 şi programul “Romanii la Dunăre”. „Am fi putut scoate la lumină vestigii romane aflate sau nu în patrimoniul UNESCO. Castrul roman din apropiere de Drobeta Turnu-Severin, Muzeul regional Porţile de Fier, piciorul podului lui Traian construit de Apolodor din Damasc, monumentul de la Adamclisi, cetăţile din zona Dobrogei, vestigiile mozaicului de la Constanţa, Muzeul de arheologie, statuia poetului Ovidiu, exilat la Pontul Euxin. Apoi Termele romane de la Herculane, Tabulele romane de la Cazane şi, de ce nu, statuia lui Decebal, construită cu finanţarea regretatului Iosif Constantin Drăgan. Aurul, sarea, apeductele romane etc. Am fi putut atrage turiştii străini şi în interiorul ţării spre cetăţile din zona Orăştie şi minele de aur din Apuseni. Din nefericire travel agenţii român nu au cuplat la o asemenea generoasă ofertă. Dunărea e creatoarea unei culturi şi a unei istorii comune. Încă nu avem abilităţi să abordăm asemenea proiecte. E nevoie de inovaţie, de refacerea, reîmpachetare unor oferte turistice care să creeze emoţie şi trăiri unice”.
Se va mişca ceva şi în România? Încă de pe vremea ministrului Dan Matei Agathon s-a lansat crearea şi în ţara noastră a unui drum-pistă pentru biciclişti de-a lungul Dunării pentru că Traseul ciclist dunărean înregistra un mare succes. Statistica recentă arată că numai din zona Austriei Inferioare pornesc pe Traseul Ciclist Dunărean anual circa 120.000 de turişti-ciclişti. Cam jumătate dintre aceştia fac excursii de o zi iar restul se cazează mai mult de o noapte în regiunile din proximitate. De aceea s-a pus accentul pe extinderea Traseului Ciclist Dunărean până în Delta Dunării concept sprijinit de multă vreme de Die Donau. Acum România pune în mişcare un proiect denumit Datourway în care e confirgurată “Strategia transnaţională de dezvoltare teritorială durabilă a zonei riverane Dunării cu accent pe turism”. Lucrarea este finanţată cu bani europeni şi cuprinde un proiect pilot pentru implementarea unor acţiuni de tip greenways (trasee de transport ecologice nemotorizate) în toată această zonă.
Măcar să nu fim penibili
În fiecare an, deci şi în 2011 au fost semnate documente protocolare. Deocamdată nu a căpătat viaţă nicio parte din acest traseu. “Ne apropiem cu paşi repezi de momentul demarării implementării Strategiei. Este esenţial ca România să fie pregătită pentru a putea dovedi că dimensiunea noastră de iniţiatori, alături de Austria, ai acestui demers european, este dublată de capacitatea de a ne asuma atât misiunea de a implementa Strategia” – declara Eugen Curteanu, secretar de stat în cadrul MDTR, în primăvară la „Forumul naţional pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. O altă declaraţie făcută la Tulcea în iunie la Conferinţa de lansare a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării anunţa că „Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării intră într-o nouă etapă. Creşterea vizibilităţii regiunii Dunării şi a potenţialului ei turistic, atât în interiorul, cât şi în afara acesteia, asigurând, totodată, o dezvoltare sustenabilă a turismului prin valorificarea resurselor existente şi acordând, în acelaşi timp, atenţia cuvenită prezervării naturii şi a patrimoniului cultural pentru generaţiile viitoare, va fi una dintre priorităţile României în cadrul Strategiei”. Aparţine ministrului Elena Udrea. Merită să mai amintim şi enunţul strategic ce se referă la transformarea Bucureştiului în… capitală dunăreană (proiect datând din 1990), făcut la o altă conferinţă internaţională. Oare nu ne dăm seama cât de penibili am ajuns?
Să nu inventăm iarăşi roata
La final, ceva pentru folosul travel agenţilor. Vă anunţăm că există şi un Manual Dunărean de vânzări, promovat de Ministerul Federal al Transporturilor, Inovaţiei şi Tehnologiei din Austria, care este şi primul ghid de vânzări transfrontalier online. El conţine informaţii despre manifestările culturale, obiective turistice şi o prezentare a serviciilor turistice din ţările dunărene Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi România şi poate fi consultat la adresa www.danubesalesmanual.com. Alte informaţii utile aflaţi la adresa www.danube-river.org. Semnalăm acest instrument de orientare ca să nu cumva să ne trezim mâine că vine o firmă internaţională să ne propună să facem noi unul, fireşte cu… finanţări europene. O suporta Dunărea multe, dar nu chiar atât.
ALEX BARBU & C. MARIAN
