Este denumit orașul verde dintre zăpezi. Peste jumătate din suprafața Capitalei Norvegiei este formată din păduri, parcuri și spații verzi. E un oraș foarte mobil, sportiv, dacă e să te iei după alergătorii, bicicliștii ori trackerii care trec pe lângă tine în mare grabă. Unii se îndreaptă spre servici, spre muzee, restaurante ori cafenele, care se ”bat” pentru fiecare turist, sau spre magnifica și moderna Operă ce se oglindește în apele golfului.
După amiază majoritatea iau drumul… concertelor. Nu întâmplător Oslo este creditat ca orașul cu cele mai multe concerte pe cap de locuitori din Europa. În condițiile în care rețeaua de transport public e confortabilă și impecabilă aproape că nu simți lipsa mașinii personale. Și dacă e să ne reîntoarcem la verdele care domină orașul mai amintim că Oslo și-a câștigat și titulatura de Capitală Verde a Europei – 2019.
Bygdoy – o insulă cool
Ce să vizitezi mai întâi la Oslo dacă ai numai două zile la dispoziție? Am urmat un program format rapid pe baza recomandărilor lui Christian Lunde, reprezentant al Visit Oslo. Așa am început să descoperim propriul nostru Oslo. Cele mai tari momente din istoria norvegienilor sunt legate, firește de corăbii și vikingi. Am pornit deci spre insula Bygdoy, unde se află concentrate cele mai ”cool” muzee ale aceste țări nordice. Recomandăm autobuzul turistic care leagă aproape toate atracțiile de vizitat. Pentru încălzire am intrat în Muzeul Navelor Vikinge. Valoarea exponatelor nu poate fi cuantificată decât sub aspect cultural. Sunt expuse cele mai bine conservate nave vikinge din lume. Arheologii spun că acestea erau nave funerare ce serveau drept mijloc de transport pentru ultimul drum, atunci când vikingii plecau în ”marea călătorie”. Ca și în viață nici după trecerea în neființă nu se despărțeau de navele lor. Corabia Oseberg (foto copertă), vedeta expoziției, a fost construită în jurul anului 820 iar în 834 a fost transformată în navă funerară pentru două femei puternice și foarte bogate. Colecția de podoabe și artefacte ce le-au însoțit în mormântul plutitor este impresionantă și îți captează imaginația. Un căruț de lemn, 3 sănii, 5 paturi, scheletele a 15 cai, 6 câini și a 2 vaci. Toate aceste exponate datează de 1.100 de ani.
Nova Gokstad, construită prin anul 900 a transportat în eternitatea apelor un tânăr viking și o parte din averea sa. La fel și Borre și Tune, alte două corăbii recuperate aveau la bord vikingi plecați pe marele drum cu alimente, băuturi, animale domestice, bijuterii prețioase dar și… opere de artă. Specatacolul interactiv oferit vizitatorilor – un film cu trucaje, efecte speciale și narațiuni de ținută spune povestea aventurii vikinge pe înțelesul tuturor. Aici poți înțelege și cunoaște farmecul și puterea legendelor vikinge dar și civilizația ce s-a construit pe temeliile lor.
O tărie la Gorilla Bar
Curiozitatea de a afla mai mult despre dragostea norvegienilor pentru ape este pe deplin hrănită de Muzeul Maritim Norvegian, a doua noastră etapă de documentare. Atmosferă degajată, libertățile mari pe care ți le oferă muzeul (amabilitate, pliante gratuite de orientare, nu tu interzis fotografiatul ori muzeografi agresivi ce te somează să ștergi imaginile realizate!, nu tu restricții pentru fotografii personalizate!, desigur toate în limita bunului simț), ne-au făcut să ne simțit și aici parte din istoria navigației nordice. Am simulat o scufundare în adâncurile marine, am găsit comori ale piraților – și am străbătut fascinanta galerie dedicată diverselor tipuri de nave și prore sculptate, am navigat pe puntea navei ”Quin of Congo” dar și cu Sally Jones, am luat o tărie la Gorilla Bar. Reveniți pe uscat am savurat pe îndelete galeria de artă cu tablouri faimoase ale pictorilor norvegienii care au, evident, tematică marină. Un film documentar completează periplul nostru în istoria maritimă a tenacității norvegienilor. Pare că fiecare legendă, veche sau nouă, a inspirat un muzeu.
Fram, Thor și Kon-Tiki
Fram este a treia noastră țintă. E adăpostit tot într-o structură futuristă, încăpătoare, dominată de numeroase elemente din lemn, care amintesc de interioarele navelor din ultimele secole. Muzeul îți oferă informații în 10 limbi străine, despre cele mai celebre nave polare din lume: Fram și Gjoa, expuse în hale imense. Poți să îți imaginezi chiar bucuria exploratorilor, urcând la bordul vaselor în baia de lumini ce sugerează aurora boreală poate mai bogată în filtre decât cea reală, datorită tehnologiilor moderne care o produc în permanență. Simulatorul polar mai scade din temperatura momentului așa încât parcurgi cu plăcere expoziția dedicată expedițiilor acestor nave. Înainte să ieșim ne-am refugiat cu zeci de copii, într-un iglu și ne-am imortalizat îmbrăcați în haine de eschimos. Despre Franklin, Larsen, Nansen, Amundsen și expedițiile lor, o lăsăm pe altădată. Pentru că ne-am grăbit să prindem deschise și muzeele învecinate, foarte bine notate de către turiști. O altă legendă mai recentă are nume de roman Kontiki iar ca autor pe Thor Heyerdahl. E considerat drept cel mai reprezentativ navigator-explorator contemporan. Iar pentru a înțelege ”încărcătura” muzeului am început prin vizionarea filmului Kontiki. Apoi am făcut un tur de forță prin sălile sale piesa de referință fiind ambarcațiunile originale ale expedițiilor efectuate de Thor, dar și artefacte aduse din Insulele Paștelui, Galapagos, Tucume etc. Prima expediție a avut loc în 1947 și l-a proiectat pe navigatorul norvegian în lumina reflectoarelor. Cartea sa ” Kontiki – Cu pluta pe Oceanul Pacific”, a încântat milioane de adolescenți, devenind un bestseller în lumea aventurilor și călătoriilor. De altfel la magazinul cu suveniruri pot fi achiziționate toate cărțile exploratorului dar și cele despre expedițiile sale de pionerat, traduse în toate limbile de circulație internațională, precum și obiecte amintind de faimoasele sale expediții. ”Cartierul Muzeelor Maritime” după cum l-am denumit noi, definește dragostea norvegienilor pentru albastrul adâncurilor. În mod definitoriu exponatele aflate în aceste instituții de cultură fac parte din tezaurul național.
În umbra lui Brâncuși
Nu părăsim încă zona pentru că ne-a mai rămas ceva timp. Ce bine. Efectuăm un raid prin Norsk Folke Museum (Muzeul Satului norvegian). În ghiduri este considerat cel mai frecventat muzeu din Norvegia. Exponatele sale, peste 160 de construcții relocate în spații naturale, începând cu cele din anul 1500, sunt reprezentative pentru cultura norvegiană și sami. Un muzeu plin de viață căci pe ulițele sale întâlnești nu doar case din lemn înnegrit de timp ci și tineri care interpretează melodii tradiționale, dansatori în costume populare, păstori, văcari etc. Toate sunt vegheate de silueta bisericii de pe deal, construită în stil Gol, din lemn, în secolul XIII. Ne-am plimbat agale într-un peisaj familiar nouă. Ne-au impresionat casele din lemn, din diferite regiuni ale țării, nu neapărat datorită acoperișurilor ”eco”, făcute din iarbă și mușchi verde, ci din alt motiv. Bârnele caselor sunt îmbinate după aceleași reguli pe care le întâlnim în ținuturile de munte iar stâlpii de susținere în forme de romburi-clepsidre suprapuse, mici coloane ale infinitului ( Maramureș, Brâncuși), sunt decorate cu simbolul stilizat al Soarelui. Simboluri cu rădăcini adânc infipte în civilizația rurală, emanând simplitate și frumusețe. Fără ele umanitatea noastră ar fi mai săracă și caducă. Merită să ajungeți la Oslo pentru a trăi experiența vikingilor pe mare și pe uscat. Poate aveți privilegiul să întâlniți și câteva raze de soare.
DOINA CONSTANTINESCU
