Interviu cu Gheorghe Fodoreanu, INTERVIU nr.173

= 417

GHEORGHE FODOREANU: ”Imagine atractivă, oferte competitive și servicii de calitate. Ele alcătuiesc triunghiul succesului în incoming!”

Nu te-ai aștepta ca la palmaresul pe care-l deține în activitatea sa, o parte din opiniile lui Gheorghe Fodoreanu, să nu fie îmbrățișate, de autoritățile din turism. Fodoreanu a lucrat pentru piaţa franceză la ONT Carpaţi, singura firmă, de stat, care se ocupa cu aducerea turiştilor străini înainte de 1989. În 1990, a fondat, alături de parteneri, unul dintre primii touroperatori privaţi din România specializaţi pe incoming, Simpa Turism – Nouvelles Frontieres. Au urmat Simpa Sport și Visit Romania. În 2006 a lansat Invitation Romania ca o afacere de familie. Azi Invitation Romania este una dintre principalele agenţii de turism specializată pe aducerea de turişti străini (incoming), în special din Asia, Germania, Franţa, Belgia, Anglia, Spania. Printre produsele promovate se numără circuite în Maramureş, Bucovina, Delta Dunării, Transilvania. Fodoreanu, s-a dedicat, circa 40 de ani, aducerii turiştilor străini în România. În 28 de ani, de când lucrează în mediul privat, se poate mândri că a generat României circa 100 de milioane de euro prin incoming. Invitation Romania a obţinut mai multe distincţii. Cel mai prestigios este Premiul internaţional al clientelei Thomas Cook (de 2 ori).

Domnule Fodoreanu, de ce este atât de dificil să convingeți autoritățile pentru a susține activitățile de incoming, cu mari beneficii pentru dezvoltarea economică a României?

În ultimii 15 ani, la conducerea Ministerului Turismului sau a Autorității Naționale pentru Turism au fost trei miniștri, șase președinți de Autoritate Națională și un șir de secretari de stat. Mai mult de atât, structura organizațională s-a schimbat de fiecare dată când au avut loc alegeri parlamentare, turismul fiind coordonat ori de o Autoritate Națională pentru Turism, ori de un Minister dedicat ori a aparținut altor ministere. Ca o comparație, Austria are același președinte al organizației de turism de peste 12 ani iar Germania, de 18 ani. Aceste instituții au aceeași structură de zeci de ani. Sectorul de incoming al turismului reprezintă export de servicii, care trebuie să fie motivația principală și esențială a existenței Ministerului Turismului. Exportul de servicii nu constituie un export direct de bunuri materiale, precum alte forme de export. Întreaga reușită a evaluării industriei turistice a unei țări se rezumă la numărul de turiști primiți de acea destinație și la câți bani a generat această formă de export. Relația între instituții și organizații din domeniile public și privat asigură performanța turismului. Schimbările dese survenite la Ministerul sau autoritatea de resort au împiedicat construcția unui reflex decizional, obsesiv de a căuta reușita exportulului de servicii cu orice preț.

Lăsați în pace Ministerul Turismului! Aceasta era deviza sub care ați lansat la sfârșitul anului trecut un Comunicat-manifest, aș spune. La ce vă așteptați după mediatizarea acestuia?

Turismul nu este încă respectat ca o industrie care lasă bani în România. Nu susțin personal un anumit ministru, dar, repet, avem nevoie de un ministru ”stabilizat”. Exportul de servicii este un sector mai puțin vizibil pentru consumatorii români, însă impactul său se vede, în timp, asupra economiei naționale. Cel mai ”frecventat” interlocutor ar trebui, să fie, în acest sens, sectorul de incoming. Valoarea exportului se servicii turistice este, la ora actuală, de 1,5 miliarde de euro, și subliniez că nu transportăm niciun produs în afara țării ci vindem ospitalitate, aer, vise, cultură. Ministerul Turismului trebuie să facă echipă cu reprezentanții mediului de afaceri din turism, să renunțe la improvizații și să devină un interlocutor profesionist al industriei turistice.

Unde ar putea conduce incoming-ul, în această dinamică turistică?

– Conform datelor statistice ale Institutului Național de Statistică (INS), pe care le-am analizat și comparat, gradul de ocupare al structurilor de cazare din țara noastră este de doar 30%. În opinia mea România ar putea primi, anual, de 10 ori mai mulți turiști străini, mai precis 20 de milioane, în loc de 2,5 milioane, atât cât raportează statisticile. Ca atare, România poate câștiga din turism 20 de miliarde de euro anual, iar aportul la PIB ar putea crește până la 20% și nu 2%, cât se consemnează acum. Turismul intern nu se mai poate dezvolta foarte mult, pentru că există o limită a pieței. Oricum, acordarea voucherelor de vacanță a contribuit esențial la dezvoltarea turismului intern. Dacă România are 20 de milioane de locuitori și 10 milioane de potențiali turiști în propria țară, în toată lumea sunt aproape 8 miliarde de oameni, deci resursa de turiști străini este nelimitată. Din aceștia, teoretic, România poate primi 20 de milioane anual, cu actuala capacitate de cazare.

– Încotro ar putea fi direcționate aceste investiții?

– Fără a dori să stabilesc priorități e nevoie: să dezvoltăm imaginea și oferta globală a turismului balneoclimateric, cu revigorarea imaginii în jurul produsului Gerovital și al Litoralului românesc; oferta de ski și a turismului de iarnă; să exploatăm tematici unice cel puțin în Europa: Castelul Bran și legenda lui Dracula, Delta Dunării, potențialul rural al României, Transilvania și cele 209 de castele, cei 1060 de kilometri ai fluviului Dunărea care trec pe teritoriul nostru, cu potențialul său imens. Multe zone pot deveni destinații turistice de top, și asta se va vedea atunci când pentru a le vizita turiștii străini vor fi nevoiți să se „bată” pe rezervări cu 1-2 ani înainte.

Numărul total de hoteluri este de 1.577, iar de pensiuni turistice și agroturistice, de 4.222. România deține 33 de hoteluri de 5 stele, 321 de hoteluri de 4 stele, 817 hoteluri de 3 stele, 352 de hoteluri de 2 stele și 51 de hoteluri de o stea. Dar cea mai importantă radiografie a turismului românesc este dată de gradul anual de ocupare. Totalul înnoptărilor a fost, în 2017, de 27.092.523. Dacă raportăm la totalul de 87.655.772 de locuri-zile, înseamnă că gradul de ocupare a fost de numai 30,92%.

Reprezentanții industriei de incoming consideră că dacă dorim să ajungem la 20 de milioane de turiști, am fi nevoie de: 2-3 autostrăzi pentru traversarea Munților Carpați; Autostradă pe direcția Viena – Budapesta – București – Constanța; Legătură rutieră non stop între Kiev, Chișinău și Constanța; Dezvoltarea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța pentru revenirea sa printre aeroporturile ce deservesc turismul de pe Litoral. Litoralul românesc ar trebui să primească, anual, între 3 și 5 milioane de turiști. Și nu în ultimul rând investiții în porturile dunărene, greu de calificat, în prezent, drept ”civilizate”.

– În opinia dvs.ne confruntăm încă cu un turism sezonier ?

– Da, încă nu am depășit acest nivel. Urmărind statisticile INS, se observă că în România este încă un turism sezonier, majoritatea turiștilor optând pentru iulie-septembrie, perioada de concedii atât pentru români, cât și pentru străini. Străinii care aleg România optează pentru circuitele culturale și tematice, în perioada mai – octombrie, dar nu este suficient. Avem obligația, față de industria turistică a României, de a dezvolta incoming-ul, care se adresează unui potențial nelimitat de clienți. Pentru ca acești turiști să vină într-un număr din ce în ce mai mare, avem nevoie de prezență externă ca imagine, de oferte atractive pe piața mondială și de servicii de calitate. Acestea formează triunghiul succesului în incoming.

– Ați derulat o analiză a valorificării potențialului turistic al Bucureștiului. Pentru creșterea circulației turistice în capitală ați sugerat programe de genul ”Bucureștiul bizantin”, Bucharest Black February etc.

– Îmi pare bine că ne-am oprit și în această ”stație”. Bucureștiul deține un mare potențial turistic, însă trebuie să diversificăm oferta tematică, să ne concentrăm pe extrasezon – vară și mai ales iarnă. Bucureștiul a început să fie și o destinație de agrement. Multe hoteluri au început să aibă un grad de ocupare mai mare și în week-end sau în timpul verii. Bucureştiul a avut anul trecut o capacitate de cazare de 7.413.073 de paturi / zile, avea 20.207 de paturi în 2016, dintre care numai hotelurile au 19.030 de paturi. În 2017, numărul total de înnoptări ale turiștilor a fost de 3.360.245, ceea ce reprezintă 45,32% din totalul de paturi/zile. Folosind același algoritm, media de înnoptări per turist a fost de 1,64 de nopți. Dacă utilizăm aceeași medie pentru restul de paturi / zile neutilizate, ar rezulta că Bucureștiul ar mai putea primi 2,471 de milioane de turiști pentru a avea un grad de ocupare de 100%. Firește, între timp s-ar mări și numărul structurilor de cazare, proporțional cu cererea. Pentru a atrage ca destinație de city break, Bucureștiul trebuie să fie permanent promovat. De exemplu, Catedrala Mântuirii Neamului va reprezenta cel mai mare lăcaș creștin ortodox din lume. El ar putea găzdui săptămânal concerte de muzică bizantină, așa cum Biserica Neagră din Brașov găzduiește concerte de muzică la orgă. De asemenea, ar putea fi promovate mai mult, muzee precum Muzeul Național de Artă, Muzeul de Istorie (care găzduiește tezaurul de aur al României precum și o copie a Columnei lui Traian de la Roma) sau Muzeul Național ”George Enescu” (unde se pot desfășura cu regularitate concerte de maxim o oră). Paradoxal, Capitala nu are încă un restaurant de ținută cu super show-uri folclorice ale căror programare să fie știută din timp. Am propus de asemenea (după modelul ”Black Friday”) să lansăm o săptămână denumită ”Bucharest Black February”, care ar putea aduce mari beneficii turistice și comerciale.

MARIAN CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Interviuri, Numarul 173 and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*