FORUMUL GHIZILOR: Multe întrebări, puține răspunsuri!, EVENIMENTE nr.155

= 546

Avem nevoie de Poliție Turistică sau nu? Suntem mai catolici decât Papa atunci când banii pentru ghidărit internațional în România nu ajung în buzunarele ghizilor români autorizați. Cine pierde? Firește, turismul românesc. Bani puțini, prestații de calitate slabă, căci vorba aceea campionii nu cîștigă curse hrăniți cu o bucată de zahăr cubic. Mișcarea ghizilor din țara noastră este în plină expansiune. Dificultăți sunt la cei care fac turism pe intern ori incoming. Restul se descurcă, deci n-au de ce plânge. Hiba este în țară. La cea de-a 3-a ediție a Forumului Național al Ghizilor – desfășurat pe 28 ianuarie la hotelul Belvedere din Predeal în organizarea InfoTravelRomania.ro -, s-a văzut că aici situația nu e clară. Alin Burcea, președintele ANAT, a arătat că piața serviciilor de turism se comprimă ”în ultimii ani au intrat în insolvență circa 800 de travel agenți”. Asta se simte în buzunarele ghizilor de incoming. Ar fi nevoie de reglementări care să simplifice activitățile și recunoașterea acestora.

Una dintre ele ar putea fi lămurită prin semnarea unui Protocol între Ministerul Culturii și Ministerul Turismului. Mircea Dobre noul lider al instituției, a cărui apariție flexibilă și relaxată a surprins plăcut participanții, a dat un semnal că o serie din aspectele semnalate ar putea fi rezolvate dacă Ministerul ar avea un sumar al problemelor furnizate de o organizație reprezentativă (poate o Federație) pentru toate interesele ghizilor. Anul trecut s-a făcut un pas. Și atât. Insuficient pentru trecerea la nivelul următor al unor inițiative și decizii economice. (C. MARIAN)

BRAȘOV: Prima Școalã Profesionalã dualã

Reprezentanţii principalilor operatori din domeniul HoReCa din Braşov, ai Camerei de Comerţ şi Industrie Brasov, ai Ministerului Educaţiei ai Inspectoratului colar al Judeţului Braşov ai Federației Industriei Hotelierie din România, precum şi ai Colegiului Tehnic Maria Baiulescu au pus bazele înfiinţãrii a trei clase de profesionale în domeniul turism-alimentaţie publicã la colegiul amintit.

Aceste clase, a anunțat Cristian Macedonschi, președintele Asociației pentru Promovare și Dezvoltare Turisticã a Județului Brașov, va funcţiona în sistem dual dupã model german. Cele trei clase vor acoperi calificarea în meseriile de bucãtar, de ospãtar și de cameristã. „Este un prim pas. Având în vedere numãrul mare de solicitãri din partea agenţilor economici din domeniul industriei turismului din Braşov, precum și implicarea în susţinerea proiectului, este posibil ca în viitorul apropiat numãrul claselor sã creascã”, a explicat Macedonschi. În luna ianuarie pe piața muncii din Brașov erau lansate cereri ferme pentru 63 de bucãtari, 59 de ospãtari şi 43 de cameriste.  (ION BADEA)

MUZEUL COTROCENI – Un sfert de secol

Cum trece timpul. La sfârșitul anului trecut Muzeul Naţional Cotroceni a împlinit ”25 de ani de existenţă în cultura românească”. Organizatorii au marcat contribuţia instituției la expunerea şi prezervarea patrimoniului naţional, la dezvoltarea interesului pentru cultura şi istoria românească, la susţinerea unor evenimente de marcă (expoziţii, concerte, lansări de carte, festivaluri) şi a unor artişti valoroși. Acum 25 de ani, Muzeul Naţional Cotroceni şi-a deschis porţile în slujba unui ideal: valorificarea istoriei ansamblului medieval şi modern Cotroceni, ilustrarea vieţii marilor personalităţi ale istoriei românilor al căror nume este legat de acest loc: Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria, care de-a lungul timpului au fost artizanii şi creatorii României moderne şi care au dat Cotrocenilor fastul şi strălucirea de odinioară, păstrând un patrimoniu valoros unic.

Muzeul Naţional Cotroceni îşi propune să continue misiunea sa și în 2017. O primă expoziție de pictură contemporantă „Semne din lada cu zestre” aparține artistului Vasile Pop Negreșteanu. El aduce în atenţia publicului o nouă etapă creativă: aceea a abstracţionismului înţesat cu simboluri tradiţionale din ţinutul natal al Ţării Oaşului. Ea poate fi vizitată până pe 19 martie a.c. Traveller Magazin este unul dintre Partenerii Media ai manifestărilor organizate de Muzeul Național Cotroceni. (ALEX BARBU)

ROMANIA – 8,5% creștere turistică

Anul trecut la nivelul Uniunii Europene s-a înregistrat o creștere de 2% a numărului de înnoptari îhoteluri și unitati de cazare turistice, ajungându-se la nivelul record de 2,8 de miliarde. Potrivit datelor prezentate de Eurostat (Oficiul de Statistica al Uniunii Europene) cel mai rapid ritm de creștere a numărului de înnoptări a fost înregistrat în 2016 de Bulgaria – 17,9%, Slovacia – 16%, Polonia – 11,8%, Cipru – 10,9% și România – 8,5%. Singurele scăderi semnificative au fost consemnate în Franța (- 4,6%) și Marea Britanie ( 4,5%).

CASTELUL BRAN: Investești, ai și turiști

Castelul Bran a fost vizitat în 2016 de 798.298 persoane, plătitori de bilete, în creștere cu circa 27%, față de anul anterior. Acestor vizitatori li se adaugă alte 2.200 de persoane lunar care au frecventat gratuit această atracție (preșcolarii, copiii institutionalizați etc), respectiv participații la evenimentele publice și private, organizate aici .Această dinamică se regăsește și în cifra de afaceri a companiei ce administrează castelul, ce a crescut cu peste 37% față de 2015 ajungând la peste 22,2 milioane de lei. Castelul Bran a deschis în vara anului trecut trei noi magazine, ”Contele”, ”Regina” și ”Rotonda”, în care oferă produse unicat, marcă a Castelului Bran, semnate de designeri renumiti.

În acest an, vor fi continuate proiectele culturale, o parte dintre acestea intrând în tradiția Castelului Bran, dar și investitiile pentru conservarea monumentului istoric. Proiecte sunt legate în mare parte de marcarea în luna noiembrie a 640 de ani de la prima atestare documentară a obiectivului istoric – a declarat Bogdana Balmuș, directorul de PR al castelului.

ÎN VIITORII 2 ANI

Palatul Cantacuzino din Capitală în care se află Muzeul Național „George Enescu” va intra într-un program de restaurare și amenajare. Renovarea va costa circa 10 milioane de euro și urmează să fie finanțată dintr-un împrumul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Guvernul intenționează să aloce aproximativ 45,8 milioane de lei pentru aceste investiții. Interventiile vor fi realizate asupra tuturor clădirilor componente Palatul Cantacuzino, Casa Memorială George Enescu și o anexă. În urma acestor lucrări va fi redat vieții artistice un ansamblu important, în care se vor desfășura activități socio-culturale de anvergură.

BUGETUL ALOCAT PENTRU

… acest an nou-înființatului minister al Turismului se ridică la o sumă totală de 80 milioane de lei (circa 18 milioane de euro). Ministrul Mircea Dobre, a precizat că, din această sumă, banii destinați promovării turismului românesc în țară și străinătate vor fi 5 milioane de euro. Anul trecut a fost acordat pentru pentru aceleași activități un total de 3 milioane de euro. Mulți turoperatori sunt de părere că în actualul context sumele respective ajung pentru salarii respectiv pentru câteva participări internaționale. Bugetul alocat pentru promovare ar trebui să fie mult mai mare dacă România își dorește să devină o destinație tot mai căutată de străini.

LA PETRECERI TOT ÎNAINTE

Aproape 170.000 de români au cheltuit peste 40 milioane de euro pe vacanțe de Revelion în țară și străinătate. Dintre aceștia circa 155.000 și-au petrecut Revelionul în stațiunile din țară, în creştere cu 7% faţă de anul trecut, cheltuind aproximativ 155 de milioane de lei, cu 8% mai mult comparativ cu anul precedent.

În străinătate au călătorit, prin intermediul agențiilor de turism, pe parcursul sărbătorilor de iarnă aproape 10.000 de români, în creştere cu 22%. Aceştia au cheltuit în afara țării, doar pentru servicii turistice, peste 6 milioane euro, sumă cu 23% mai mare comparativ cu perioada precedentă a anul anterior. În ceea ce privește opțiunile pentru destinațiile interne de Revelion (cu un total de 158.100 de locuri cumpărate) ele au fost concentrate pe stațiunile montane, București și alte orașe respectiv, stațiunile balneare și turism rural.

În ceea ce privește destinațiile străine cei mai mulți dintre români au ales în perioada sărbătorilor de iarnă, stațiuni montane din Austria, Franța, Italia, Slovenia și Bulgaria – precizează surse ale Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).


AIR BERLIN ȘI ALITALIA SE RETRAG

Din luna februarie a acestui an două companii aeriene străine și-au încetat zborurile din România. Alitalia, care se confruntă cu o serioasă criză de lichidități a anunțată că renunță la singura cursă pe care o mai opera pe ruta București-Roma, asta după ce anul trecut a renunțat la zborurile de pe Otopeni spre Milano Linate. Și transportatorul german Air Berlin a anunțat o decizie similară. Potrivit surselor disponibile, Etihad, compania din Emiratele Arabe Unite care deține acțiuni atât la Air Berlin, cât și la Alitalia, și-a propus să restructureze cursele care nu sunt foarte profitabile.

INDIA A PROPUS CA YOGA

să fie înscrisă pe lista Patrimoniului Cultural intangibil al umanității al UNESCO. Solicitarea a fost făcută la Addis Abeba (Etiopia), la cea de-a 11-a sesiune a Comitetului Guvernamental pentru salvarea valorilor culturale intangibile pe plan mondial. Propunerea aparține prim-ministrului Narenda Modi, care a susținut încă din 2014 declararea datei de 21 iunie, drept Ziua Mondială a Yoga. Indienii sunt foarte activi pe acest segment unde au înscris deja pe lista UNESCO 13 valori culturale intangibile printre care dansul Chhau (2010), Ritualul muzical budist de la Ladakh (2012), Sankirtana, spectacol muzical și de dans din Manipur (2013) etc.

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Evenimente, Numarul 155 and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*