Înainte de Revoluție exista în România un Centru de formare și perfecționare a cadrelor din turism. Ulterior a fost fondată o Școală privată de învățământ turistic THR-CC, de către regretatul Marian Bugan. Ea funcționează și azi într-o altă formulă. Partea de perfecționare continuă a cam dispărut din peisaj. Mai este susținută doar de Concursurile anuale de specialitate. Maître d’Hotel, este una dintre profesii. Despre actualitatea ei în convorbirea cu Niculae Pupăză, președintele Asociației Naționale a Maître d’Hotel din Turism (ANMH).
– În plină ascensiune a tehnologiilor moderne, în care putem să ne comandăm meniul pe o tableta, ce loc mai ocupă Maître d’Hotel ?
– Profesia este mai prezentă și actuală decât oricând. În lumea secolului 21, dată pe repede înainte, în care timpul costă foarte mulți bani, oamenii optează în special pentru dejunuri, pentru restaurante tip-fast food, cu meniuri rapide. Cu toate acestea lanțurile hoteliere românești ori străine, dețin în fiecare unitate cel puțin un restaurant clasic. Aici nu te poți face că faci meserie și ai nevoie de cel puțin un Maître D, șeful de sală, care azi e mai mult decât atât. Șeful de sală este un profesionist care dirijează toate componentele servirii: de la bucătărie, armonizarea vinurilor, recomandările, până la, lucru extrem de important, adresarea mulțumirii finale și invitarea consumatorului de a reveni la acel restaurant. Toate acestea deoarece clientul vine la restaurant pentru a socializa și a i se da importanța cuvenită. Aspectele amintite nu pot fi rezolvate prin tehnologii, pot fi doar completate. Atlfel spus, ați dat vreodată tips unei tablete ? Ca urmare, latura umană, zâmbetul profesional, vor fi cultivate în orice restaurant care se respectă, chiar dacă așa exotic, vor apărea în serviciu și roboți.
– Ce câştigă meseria de Maître d’Hotel prin organizarea acestor Concursuri ?
– Concursurile noastre – iată am ajuns la a 13-a ediție a Trofeului Marian Bugan, respectiv la a 19-a ediție a competiției profesionale -, își propun să remedieze o percepție defectuoasă. Ne aflăm în fața unei greșeli, care persistă. E bine că s-a investit foarte mult în lux, în dotări, în mobilier. Dar e regretabil că nu s-a făcut și în oameni, în pregătirea profesională din turism. Clientul percepe acest lucru și nu mai revine unde nu s-a simțit confortabil. E nevoie de o recalibrare profesională. Noi oferim la aceste concursuri o pregătire practică dar și una teoretică. Marele câștig îl reprezintă faptul că tinerii care participă la fiecare ediție au șansa să se antreneze cu specialiști, în parte autorii cărților după care învață. E un mare avantaj. Concursurile au două probe – una teoretică, respectiv una practică unde e urmărită perfecționarea tehnicii serviciilor în restaurant. De aceea am ales servirea la gheridon, poate cel mai frumos și complex proces într-un restaurant clasic. Toată lumea are de câștigat inclusiv organizatorii și membrii juriului, care sunt din ce în ce mai exigenți dar și mai bine pregătiți. Un alt câștig îl reprezintă creșterea interesului față de profesie. Sperăm ca același trend să se înregistreze în rândul patronilor de restaurante.
– Profesional vorbind, urmărind concursurile anuale, cum vi se par participanții din ultimii ani?
– Un plus profesional este faptul că toți sunt vorbitori de limbi străine. Când ne-am format noi nu era o condiție decât pentru cei care activau la restaurante cu clienți străini. Erau alte vremuri. Mulți concurenți stăpânesc chiar două limbi străine, au lucrat afară sau în țară, și au acces astfel la numeroase informații profesionale apărute pe mapamond. Sunt foarte îndemânatici la folosirea tehnologiilor moderne. Din păcate, nu este însă un regret, suntem ultimii care au beneficiat de cunoștințe practice de la o generație compusă din practicieni și profesioniști desăvârșiți, foarte bine pregătiți, competitivi. Un alt avantaj este că tinerii concurenți, sunt frumoși, eleganți și fac parte din generații conștiențe de misiunea lor. Așa se vede dinăuntru.
– Distincţiile şi trofeele câştigate de competitori, se bucură de apreciere și de recunoaştere în carieră ?
– Din păcate concurenții noștri sunt individuali și nu instituționali. Un singur lanț hotelier Continental -, face excepție de la această stare de fapt. De la an la an se transmite interesul participanților, unii dintre ei se perfecționează și revin pentru că doresc să câștige premiile superioare sau chiar Marele Trofeu. Revin. El reamintește de Marian Bugan, profesorul, profesionistul, autorul de cărți. În cei aproape 15 ani de când organizăm concursul au trecut prin fața juriului circa 450 de competitori proveniți din toate zonele țării. O parte dintre ei au devenit membrii ai juriului. Alții au reprezentat România la concursuri internaționale în Italia, Canada, Grecia, Franța. Una dintre distincțiile câștigate a fost locul 2 pe echipe, la concursul Maître D de la Bremen, din 2003.
MARIAN CONSTANTINESCU
