BALCIC – Câte inimi bat la Castel ?
O expozitie cu lucrari ale unor pictori contemporani, organizata la Balcic de Muzeul Naţional Cotroceni in colaborare cu Muzeul de Arta Constanţa este, fara indoiala, o invitatie. Dedicata vieţii şi personalitaţii reginei Maria a României, cu prilejul implinirii a 75 de ani de la moarte ea a creat inca un prilej de a plonja in istorie dar si in timpurile moderne, intr-un spatiu care merita vizitat in toate anotimpurile.
Un Barbizon de… argint
Nu vom intra prea mult in istorie. Turistul modern are la indemâna instrumente electronice de documentare. Va sugeram doar câteva locuri pentru o vizita de cel putin o jumatate de zi. Mai intâi trebuie sa stiti ca micul oras de pe Coasta e Argint a fost o Mecca pentru pictori atrasi de acest loc considerat echivalentul balcanic al Școlii de la Barbizon. Patrascu, Tonitza, Ghiata, Steriade, Pallady, Ressu, Muntzer, Darascu, Nicolae Grigorescu, Theodorescu-Sion au fixat repere de culoare si talent. Afla ca intre 1913 si 1940 Balcic a fost teritoriu românesc. Azi este bulgaresc ca si castelul Reginei Maria, care a facut, dupa al II-lea Razboi mondial subiectul unei tranzactii intre cele doua state. Azi pentru aceste lucruri putem folosi un termen comun – Balcicul este un spatiu european, cu o istorie româno-bulgara, demna de inteles si de frecventat.
Inscriptie pe o placa de marmura
Ce poate afla calatorul modern in scurta sa vizita? Castelul Reginei Maria, bine intretinut ca de altfel intreg domeniul, a fost terminat in 1936. ”Cuibul linistit” (“Quiet Nest” sau “Tenha Juvah” in limba turca), a fost numit asa pentru atmosfera pe care o emana inca de la inceput. El poarta semnatura arhitectilor Augustino si Amerigo din Italia iar amprenta asupra amenajarii gradinilor ii apartine decoratorului elvetian Jules Jany. Nu ratati faimoasa Stella Maris, capela construita cu materiale aduse din Grecia, singurul loc unde se afla o inscriptie pe marmura, in limba româna, ce consemneaza faptul ca domeniul si castelul au fost construite de Regina Maria; Ghereta Santinelei, ce marcheaza intrarea la castel; Fântâna de argint, unde nu ezitati sa aruncati un banut, legenda spune ca dorinta pusa vi se va implini; Gradina lui Allah ce face legatura intre Fântâna de argint si Vila Sageata albastra. Daca aveti noroc sa prindeti cactusii infloriti, asa cum am avut noi, trebuie sa stiti ca o mare parte din ei au fost plantati in urma cu vreo 80 de ani. Merita sa va opriti o clipa la Templul apei, constructie cu arcade pictate, cu bazine interioare sustinute de coloane de dimensiuni foarte mari; la Gradina Ghetsemani, ce adaposteste o colectie de arbori pitici, ori la Cascada spectaculoasa, asupra careia se opresc toate privirile. Pentru pauza de prânz nu ocoliti restaurantul ”Coroana”, unde se odihnea din când in când Regina sau, pur si simplu,daca timpul nu va ajunge, sa va trageti sufletul lânga Tronul Reginei Maria, un fotoliu monumental din marmura, invecinat cu o masuta de piatra. E un loc de legenda, multe dintre fotografiile Reginei fiind realizate acolo. Pe drumul ce le leaga aveti ocazia sa va procurati suveniruri – de la cani, pliante, carti si in limba româna etc -, cu chipul si povestile legate de viata Reginei Maria.
Ai grija sa nu te intepi
Daca sunteti indragostiti de gradini, flori, amenajari ambientale, nu aveti cum sa ratati Gradina Botanica. Ea a fost amenajata ulterior pe spatiul unei parti a vechiului parc. Din ratiuni didactice dar si economice. De aproape sase decenii ea este administrata si patronata de catre Universitatea din Sofia ce desfasoara aici si activitati de cercetare. Pe cele 35 de hectare se afla plantate peste 3.000 de specii, unele dintre ele foarte rare. O colectie constituita din aproximativ 250 de cactusi este apreciata azi drept una dintre cele mai importante de acest fel din Europa.
La ce a visat Anna ?
Dar asta nu e tot. Iubitorii de vin au un drum dedicat pasiunii lor. Aleea Vinului conduce spre vechea Crama regala devenita azi loc pentru evenimente memorabile si intâlniri magice. Anna Koleva, administratorul Queen’s Winery House, este o fiinta subtire dar energica. Are o voce plina de emotie, foloseste o limba româna calda, frumoasa. De unde a invatat-o? De la turistii români pe care-i pretuieste nespus. Putea sa fie un excelent economist dar a ales vinul. Sau vinul a ales-o pe ea! Produsele sale precum Regina (un vin aromatizat cu miere ce are la baza Carbernet Sauvignon), Elleanna (aromatizat cu miere de albine pe baza de Merlot), Duchessa (aromatizat cu miere si migdale), Rose Vine (vin cu extract de trandafiri pe baza de Mavrud, aromatizat cu miere), ori Vinul fara nume (creat in editii limitate, la comanda), fac deliciul degustarilor la care turistii descopera cupaje inedite, provocatoare. La fel sunt si rachiurile. Cel mai cotat este Aaronn (cu vechime cuprinsa intre 18 si 30 de ani), distilat de vin imbatrânit in butoaie de stejar. Spectacolul nu se opreste aici.
Pentru ca in fiecare an se fac noi experiente din care, ies sau nu, bauturi cu arome de migdale, pepene, miere de albine, scortisoara, dovleac etc. ”Cel mai mare vis al meu a fost sa fac un vin special pentru aceasta ”casa” a Reginei Maria. Un vin care sa exprime spiritul unei epoci apuse, dar care sa sfideze timpul si sa faca oamenii sa viseze. Am lucrat multi ani, intre teama si emotia de a fi inteles sau nu, dansul gusturilor, aromele si cucubeul de culori ce invaluie acest mic castel.
Cele mai bune idei, cele mai delicate arome au fost asociate cu gustul singuratatii si admiratia oamenilor dragi. Cei mai buni oenologi m-au ajutat in aceasta aventura. Cu vinurile mele am incercat sa fiu aproape de oamenii care au plecat luând cu ei si o parte din inima mea. Vinurile create sunt ”scrisorile” mele pentru voi. Inima mea este intotdeauna acolo, in vin. Va propun sa deschideti ”scrisorile” mele, impreuna cu prietenii, rudele si cu cei dragi” – spune Anna Koleva. Inima Reginei Maria nu se mai afla acum la Balcic, dar inima vinului din Crama Reginei, creat de Anna, bate in fiecare zi pentru turism. Faceti-i o vizita. Aveti numai de câstigat!
DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
O POVESTE ȘI DOI… CĂPITANI
Daca navighezi pe Dunare, dupa trecerile succesive prin ecluzele Portilor de Fier I si II, e imposibil sa nu observi privind spre malul sârbesc o constructie spectaculoasa ca o spinare de balena alba, care ”sparge” peisajul. Este atât de avangardista incât domina verdele calm al padurii si curgerea lina a Dunarii. Sârbii o numesc ”marea noastra”.
Turistii admira peisajul iar localnicii, de pe ambele maluri, privesc cu nostalgie cum trec celebre nave straine de croaziera pe lânga ei… La acest spectacol privea de pe malul sârbesc un capitan de port care se intreba cum sa faca pentru ca o parte dintre nave sa opreasca si in portul Donji Milanovac. S-a gândit la o strategie de marketing? Cam pretentios spus. Și totusi… Împreuna cu autoritatile locale cele portuare s-au mobilizat si am creat o infrastructura navala care sa permita comunitatii lor sa primeasca turistii straini carora sa le ofere experiente de neuitat. Asa a aparut un port cochet. În urma cu trei ani trageau aici doar 5 nave de croaziera.
Azi se inregistreaza aici circa 100 de escale. Mica asezare detine un modern Centru de informare turistica dotat cu materiale de promovare a Serbiei, in engleza, franceza, germana etc. Are un personal amabil, conexiuni de internet excelente, colectii de ghiduri, suveniruri, obiecte promotionale specifice zonei. Piateta comerciala, amenajata chiar in gura portului, are un orar interesant. Se deschide când vine vasul si se inchide dupa plecarea lui. Standurile moderne, au fost construite dupa un concept unitar, de catre primarie. Aici artizanii locali, majoritatea femei, ofera numai produse de cu specific sârbesc. Nicaieri nu intâlnesti atmosfera de bâlci. Cu atât mai putin in restaurantele ce o incadreaza unde sunt oferite meniuri traditionale. O mare parte din locuitori vorbesc limba româna, cu expresii arhaice, pe care unii dintre noi le mai utilizam inca. În micul parc te intâmpina statuia unui mamut, trimitere la faptul ca in trecut pe aici traiau asemenea giganti.
Marile surprizele te asteapta dupa ce autocarul turistic te duce pe deal, la Cheile Djerdap, deasupra Dunarii. Ce descoperi? Lepenski Vir, un sit arheologic organizat intr-un muzeu fabulos. Sapaturile arheologice accelerate de lucrarile la hidrocentrala, au scos la iveala o asezare veche de peste 9000 de ani. 136 de case, statuete, sculpturi in piatra, reprezentari de zei, bijuterii facute din pietre si oase. Asezarea dateaza din perioada neolitica. Satul a fost salvat de la inundare fiind relocat pe aceasta colina, unde s-a amenajat Complexul muzeal ultramodern. Este chiar ”spinarea balenei albe” pe care o vedeti atunci când treceti pe Dunare. În interior puteti admira fragmente de case, vase si, mai ales puteti cugeta in fata ”omului schelet” ce doarme ghemuit cu capul spre caldura focului ce ardea in urma cu 8000 de ani. Sunt expuse statui ale zeului Danubius, ale fiicei sale Ondine, dar si cea a lui… Adam.
Frumusetea exponatelor este egalata doar de legendele care vorbesc despre Muntele Sfânt, al celor de la Lepenski Vir. Ei aici, ne-am scos, pentru ca acest munte de afla pe malul românesc al Dunarii.
Dupa infuzia de istorie simti nevoia de relaxare. La Complexul turistic Kapetan Misin Breg un covor de iarba grasa te invita sa-ti afunzi picioarele si sa admiri panorama uluitoare asupra Dunarii. Gazdele, modeste si amabile te trateaza cu produse preparate in gospodarie. Complexul eco-turistic ofera case de lemn amenajate ca pensiuni, o capela rustica pentru oficierea de casatorii, o expozitie de arta in aer liber, un muzeu etnografic, dar si unul al vinului, care se imbogateste in fiecare an prin contributiile turistilor ce sosesc de pe intreg mapamondul. Fiecare sticla are povestea ei. Cum o mare parte dintre turisti vin din România (din Craiova, Galati, Constanta, Bucuresti etc), nu e de mirare ca exista o colectie reprezentativa din tara noastra. Am mai ascultat cu placere povestea Capitanului Misin, un intreprinzator bogat care-si supraveghea de aici, din deal, cele circa 200 de vase si slepuri comericale cu care a facut comert pe Dunare pâna la inceputul secolului XX. Complexul turistic – ne spune actualul administrator Zivorad Stefanovic -, include o mare parte din fostele sale proprietati.
Incursiunea noastra a avut sprijinul neconditionat al lui Srecko Nikolic. Chiar capitanul portului Donji Milanovac. Care a visat (dar e tare de tot si la marketing comercial) ca asezarea sa câstige cât mai mult din turism. Asta se intâmpla acum!
DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
