In acest număr veți întâlni numeroase experiențe pe care le-am trăit pe diferite meridiane. Ne-am gândit să ne mai descrețim frunțile și să-i mai scoatem din rutină cronică în care s-au instalat confortabil pe confrații noștri făcătorii de turism.
Tot aud că da, alții fac turism din te miri ce, că fac bani din poveștile spuse cu talent. Da, pe noi ne oprește cineva? Să nu credeți că turistul este un fraier. El știe că plătește nu pentru produs ci pentru povestea care-l vinde. În vacanțele noastre ne place să fim curtați, gîdilați în talpă, la subțiori, la stomac sau după ureche. Asta pentru că dorim, pentru banii plătiți – mulți puțini câți or fi ! -, să visăm că suntem regii, șeicii ori sultanii clipei. Pe acest miraj curtenitor se bazează turismul.
I-a să vedem! Nu v-ar place să mergeți prin orașele României, care mai au linii de tramvai, într-un tur cu vagoane retro dar amenajate confortabil? Să fiți răsfățați cu cafea, cocktailuri, cu albume și ziare de epocă, cu pliante și filme proiectate, din care să aflați cum călătoreau străbunicii noștri pe vremea lui ”Hei tramvai, cu etaj și tras de cai!”. Bineînțeles, veți avea și stații, unde veți coborî să vedeți și alte obiective turistice. Iar la capătul unei linii imaginare, c-o fi la Sibiu, Iași, Timișoara ori București -, să fiți așteptați de organizatori într-o poiană cu un pic-nic, făcut după toate regulile… catering-ului.
I-a să vedem, că tot nu avem pe nicăieri! Credeți că turistului străin, dar ce spun, și celui român, nu i-ar place într-un City break sau un weekend, să facă meargă într-un tur al ciocolății sau al prăjiturilor!? Ceva povești despre ele am cam avea. I-am da cu Jofre, cu savarina, cu prăjitura Carpați, cu lebedele glazurate. Chiar și cu papanașii ar merge, de ce nu? Totul s-ar putea încheia, dacă ar fi vorba de București, spre exemplu la Casa Capșa – ale cărei saloane sunt atât de goale că te ia frigul -, cu o degustare cu bomboane fondante, o felie de tort Mascotă sau Malakoff.
Dar un tur ghidat, al berii, cârnaților și mititeilor, prin orașe cu tradiție gastronomică, credeți că nu i-ar fascina pe turiști? Sunt destule povești care au crescut în consistență de pe vremea Conului Iancu Caragiale! A cam venit timpul să-l mai punem și pe el să lucreze pentru turism. Ei da, domnilor travel agenți, dar pentru asta ar trebui să vă mai dezlipiți de pe scaune și de pe internet, de pe facebook și să priviți turiștii în ochi. Să munciți mai mult, să inovați. Și să fiți mulțumiți cu câștiguri modice de la cât mai mulți vizitatori! Scuze, sunt sigur, pe unii chiar v-am jignit cu cuvântul… Muncă!
