Dubai – primul hotel subacvatic din lume, MAPAMOND nr.108

= 545

GRAND CAYMAND: Salutări din Iad!

Grand Cayman, ştiţi cu singuranţă, e o insulă vestită prin cele circa 600 de bănci care activează în regim de paradis fiscal. Ea oferă turiştilor debarcaţi aici, în majoritatea lor prin programe opţionale de croazieră, o atracţie mai puţin cunoscută dar plină de senzaţii tari….

Locul e frumos şi degajă o atmosferă aparte. Chiar ţi se face dor să le scrii celor de acasă cât de frumoasă este natura urbană dar şi cea pură din faţa ochilor tăi. Vrei să trimiţi o scrisoare. Du-te în… Iad. O vedere. Du-te tot în… Iad. Vrei să cumperi o suvenire… ia aceeaşi cale. Pentru că trebuie să ştiţi că Oficiul poştal al Iadului se află în golful vestic al insulei Grand Cayman. Legenda s-a născut prin  anii 1930 când un înalt funcţionar britanic a venit aici cu treburi financiare şi navale. Într-o zi a plecat la vânătoare şi s-a trezit în faţa unui peisaj terifiant. La început a văzut numai negru în faţa ochilor motiv pentru care a ratat pasărea pe care o urmărea. Atunci a exclamat plin de necaz – O, Hell !

Din acel moment a apărut atracţia turistică Hell. Adică Iadul, locul unde dracul a înţărcat bălaia iar englezul a ratat gaia. Zona este plină de roci negre, formaţiuni de calcar şi dolomit, care datorită microorganismelor marine denumite phytocarst au luat culoare închisă ca smoala. Toate amintesc mai  degrabă de tufuri vulcanice sau de pietre pe care s-a prelins de-a lungul secolelor lava. Fireşte, se recomandă, pentru a înţelege „şarmul” locului, o plimbare prin  iad. Zona respectivă este amenajată cu punţi de lemn suspendate şi poduri. Dar dacă asta ar fi tot, v-aţi plictisi repede. Şi, credeţi-ne, nu se poate într-o insulă care miroase peste tot a bani… Ca urmare orice plimbare se termină în Mall-ul Iadului. Magazinul e denumit pompos Delvil’s Hangout Gift Shop Hell. În realitate este o coşmelie prăpădită spre care dacă sufli stă să se dărâme. Hai să-i zicem îngăduitori, o şandrama romantică din scândură.  Dar după ce intri ai surpriza să găseşti toate suvenirurile comerciale ale iadului terestru. De la sticle de apă şi de Coke, băuturi locale şi internaţionale, ţigări de foi, până la tricouri cu logourile aferente, ghiduri, colecţii de monede, coliere de scoici, căni, insigne şi plicuri, timbre şi cărţi poştale. La cea mai mare căutare sunt cele din urmă. Le scrii repede, lipeşti timbrul, plăteşti în dolari caymanezi. Merg şi cei americani dar schimbaţi la cursul… iadului. Dacă tot am ajuns aici, nu puteam să ratăm ocazia să ne fotografiem pe post de diavoli cu coarne roşii, sau să ne punem capul la mezat într-o ramă în care se perpeleşte cu spor, în flăcările iadului, un drac roşu, foarte fericit că turiştii îşi cheltuiesc banii pe aici. Totul este o afacere, care îţi subţiază banii din buzunar. Se cheltuiesc zeci de mii pe zi, dar produc multe amintiri şi bucurii.

Apoi te duci la cutia poştală, din tablă ruginită, căci aici se află şi Oficiul Poştal al Iadului. Nu înainte însă de a aplica ştampila oficială rotundă Hell – Grand Cayman, însoţită de una dreptunghiulară, care imprimă salutări din…iad. Când arunci scrisoarea în cutie, zâmbeşti îngăduitor crezând că e doar o glumă. Că vederea nu va ajunge niciodată la adresant. Surpriză ! După zece zile, când ne-am reîntors în România, cunoştinţele noastre primiseră deja ilustratele sosite din Iadul Caymanez. Treabă englezească până la urmă. Probabil poşta Iadului foloseşte serviciile unui curieratul rapid internaţional. După această tură de aventură luăm un taxi local. Maşină sau trăsură? O preferăm pe a două şi ne întoarcem la nava noastră de croazieră, răsuflând uşuraţi. Avem timp, ca de fiecare dată să evaluăm câte idei simple, devin atracţii turistice, şi câţi bani se pot face din acestea.  Am  scăpat cu bine şi de data aceasta. Dovada e acest fotoreportaj. Puteţi să ajungeţi în  Insula Grand Cayman, apelând la compania World Travel, care promovează în ţara noastră programele companiilor de croaziere Royal Caribbean Internaţional, Celebrity Cruises ori Azamara. Detalii despre oferte puteţi obţine pe site-ul www. rccl.ro.

DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU


Dubai – primul hotel subacvatic din lume
Daily Mail a anunţat că în Dubai-ul va şoca din nou printr-un proiect inovativ. E vorba de construirea primului hotel subacvatic. El va fi pus în operă de către Deep Ocean Technology (DOT) împreuna cu BIG InvestConsult AG. Complexul va avea 1.000 de metri pătraţi, 21 de camere şi va fi amplasat la 10 metri sub nivelul Golfului Persic. De asemenea, construcţia  va deţine un Centru de scufundări, un SPA, o grădină, pistă de aterizare pentru elicoptere, restaurante şi alte facilităţi. Structura se va afla în proportie de 70% sub apă. Ea va fi realizată din mai multe module legate prin intermediul unor discuri mobile ce vor asigura, printre altele, absorbţia energiei generate de apele golfului. Pentru a amplifica senzaţiile, constructorii au prevăzut în jurul hotelului subacvatic un spaţiu în care vor grupa o faună marină cât mai diversă.


IKEA vrea 100 de hoteluri

Suedezii de la Ikea au anunţat că intenţionează să îşi extindă afacerile în domeniul hotelier. În următorii ani ei vor dezvolta un lanţ de circa o sută de hoteluri cu tarife accesibile în diverse state europene. Harald Muller, manager al Inter Ikea, subsidiara pentru proiecte imobiliare a retailerului de mobilă, a declarat că în curând va fi anunţată locaţia primului hotel cu tarif redus în Germania şi, totodată, a precizat că se află în negocieri cu operatorii hotelieri pentru a implementa rapid acest concept. Primul hotel ar urma să intre în piaţă în 2013. Numele lanţului hotelier nu va avea legatură cu cel al Ikea, a mai precizat Muller.


Luxul asiatic asaltează Europa

Mandarina de pe noptieră, lotusul din vază, aroma de vanilie de la piscină – iată detalii pe care majoritatea turiştilor le asociază cu o stare de bine ori cu luxul. Companiile orientale cunosc reţeta şi o aplică în Europa prin investiţii grandioase.
Vă gândiţi la un început de an cu stil, istorie dar şi prospeţime? Shangri-La Hotels and Resorts şi-a deschis deja primul hotel în Franţa, Parisul fiind cea mai iubită destinaţie a turiştilor chinezi. Fostul palat al prinţului Roland Bonaparte, situat lângă Trocadero, este acum cel mai mare hotel de lux al Parisului. Are 81 de camere şi apartamente, cu scări imperiale, plafoane pictate, grădini interioare şi, mai ales, vedere către Sena şi Turnul Effel. Deşi Shangri-La a anunţat şi alte proiecte, în Viena, Londra şi Moscova, un alt hotel devine operaţional la Istanbul lângă palatul Dolmabahce, pe malul Bosforului. Structura deţine 186 camere.
În acest timp Meritus Hotels and Resorts lucrează la primul său proiect european, la Frankfurt. Hotelul are o arhitectură orientală şi este prevăzut cu 223 camere, locaţia sa fiind într-o zonă de terenuri de golf şi piste de curse. Costumaţia angajaţilor cât şi ceainăria vor aminti clienţilor de luxul de factură chineză al Extremului Orient.
Tot din Singapore vin şi ultimii doi investitori. Atât Banyan Tree Hotels & Resorts cât şi Six Senses Resorts & Spas au deja proprietăţi în Spania, Grecia, Franţa şi Portugalia. Banyan planifică în curând deschiderea hotelului Angsana Corfu iar Six Senses vrea să uimească printr-un centru hotelier în insula Milos. Soneva Nisi, brandul său de lux se va întinde pe aproximativ 200 hectare şi va avea 6 plaje private, pe marginea unui golf. Nu vă grăbiţi însă cu rezervările, deoarece deschiderea s-a amânat după anul 2013.


Sunt la modă… microhotelurile


În New York camerele de hotel de dimensiuni mici au ajuns la mare căutare! Hotelurile au o acoperire de  peste 90%! Un paradox aţi spune, însă ideea unui microhotel, pare a merita toţi banii. Puţinii metri pătraţi se compensează cu un design atractiv, chiar exclusivist, diferit, cu o localizare excelentă în oraş şi cu spaţii mari de… socializare.

Se pare că ideea microhotelurilor, de inspiraţie japoneză, s-a materializat în Europa şi SUA începând cu anul 2007. Atunci s-a deschis la New York, în inima Manhattan-ului, Pod Hotel. Are 345 de camere, de 8 până la 12 mp, iar preţul unei nopţi de cazare variază între 89 şi 169 de dolari. Interioarele în culori luminoase, cu o linie simplă au atras magnetic clienţii: frecventarea hotelului nu a scăzut sub 93%! Proprietarii se gândesc la o nouă investiţie similară în apropierea Gării Centrale. În Europa, primele două microhoteluri, cu numele de Yotel, au fost deschise pe aeroporturile din Londra şi Amsterdam. Conceptul oferă camere de hotel curate şi relaxante, la câteva minute de mers de orice terminal. Ele pot fi închiriate chiar şi numai pentru câteva ore. În vara lui 2011 Yotel a inaugurat în NY, lângă Times Square, un hotel foarte mare, ar spune unii, inspirat de construcţia unei aeronave. Camerele arată ca nişte „capsule”, sunt 669 la număr şi au 15 metri pătraţi. Costă 150 de dolari pe noapte. Luminile glaciale, designul contemporan au făcut din locaţie un punct la modă în oraş.

Un alt concept care pare a se desprinde din ideea microhotelurilor este subliniat chiar de către clienţi. Ei găsesc locaţiile originale, lipsite de standardizarea plictisitoare a brandurilor în general, cu facilităţi moderne, luxoase. Nu lipsesc televizoarele cu ecran plat, internetul gratuit, aerul condiţionat. Un microhotel cu aer istoric, Jane (tot New York – Manhattan), oferă chiar pijama şi papuci gratuite. Camerele au 4,6 metri pătraţi, şi amintesc de cabinele unui vapor. Pereţii cu lambriuri din lemn, tapseriile din catifea, covoarele orientale şi oglinzile, te scot din lumea agitate a oraşului şi te transpun în cea a călătoriei asezonate cu detalii de legendă. Preţurile sunt la jumătatea mediei estimate al unui hotel de lanţ (între 100 şi 200 dolari faţă de 268). Un alt atuu al microhotelurilor sunt spaţiile generoase de întâlnire. Jane şi Pod au terase mari, care oferă o vedere asupra zonelor de zgârienori, iar Yotel are dedicaţi 1.800 metri pătraţi numai pentru socializare!

Despre Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
Acest articol a fost publicat în Mapamond, Numarul 108 și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*