Biblioteca

Lalique, Porto sau Fatima ?

S-ar putea ca Portugalia să vă placă mai mult decât Spania ori altă ţară din Europa cu deschidere la mare. Melancolia peisajelor, satele pierdute în munţi, străzile Lisabonei, pe alocuri murdare dar strălucitoare în acelaşi timp, pline de oameni şi cofetării, trotuarele decorate minuţios cu pietricele albe şi negre, ciorba de peşte “caldeirada”, sunt câteva dintre detaliile care v-ar putea atrage.
Citiţi ghidul dedicat Portugaliei, din colecţia Key Guide, editat de Ad Libri. Primele 40 de pagini sintetizează istoria, tradiţiile, dar şi cultura modernă a ţării. Atracţiile sunt prezentate pe regiuni iar finalul cuprinde şi câteva trasee pe care le puteţi face cu maşina. Să beţi un vin bun, pe malul râului, la Porto, să mergeţi pe ruta credincioşilor către sanctuarul de la Fatima sau să admiraţi colecţia de bijuterii Lalique din Muzeul Gulbenkian din Lisabona – toate sunt idei bune. Nu uitaţi de Cabo da Roca, cel mai vestic punct al continentului european, farul navigatorilor ce se întorceau dinspre Americi. Dacă v-aţi hotărât să vă îndreptaţi în această vară într-acolo nu uitaţi să luaţi ghidul cu dumneavoastră.

……………………………………………………………………………………………………
Cotroceniul deschide poarta istorisirilor

Palatul Cotroceni, în forma sa de astăzi, ca muzeu, este una dintre bijuteriile culturale ale capitalei. Bine ascunsă de ochiul curios locaţia are o istorie lungă, de mai bine de 300 de ani, care şi-a găsit povestitorul în Mihail Ipate.
“Istoria Cotrocenilor. De la Şerban Cantacuzino la Barbu Ştirbei” este prima monografie a Cotrocenilor, fiind editată sub egida Muzeului Naţional Cotroceni. Pe lângă istoricul bisericii ori al reşedinţei domneşti autorul introduce elemente inedite de coloratură, vorbind despre transformarea mlaştinilor în parc ori despre egumenii greci care furau din banii lăcaşului spre supărarea boierilor pământeni. Uimirea călătorilor străini în vizită la reşedinţa domnească sau transformarea locului în cartierul general al lui Tudor Vladimirescu în 1821 sunt tot atâtea poveşti necunoscute pe care vă invităm să le savuraţi. Primul volum duce istoria până la jumătatea secolului al XIX-lea şi conţine în anexe reproduceri după documente şi hărţi de epocă, precum şi fotografii detaliate ale ansamblului medieval al reşedinţei domneşti de la Cotroceni.
……………………………………………………………………………………………………
Turism în jurul ceştii de cafea

Există pasionaţi de gastronomie, ciocolată, modă sau de muzee. Cu toţii ar bea o cafea bună, mai ales într-o locaţie cu şarm, plină de poveste. Iată de ce vă recomandăm cartea „Cafea. Cafenele” a francezului Michel Braudeau, apărută la Editura Art. E o lectură excelentă, care vă poartă prin lume, pe urmele cafelei.
La Veneţia intraţi din Piaţa San Marco la foarte preţioasa Florian, la Viena savuraţi cafeaua în compania unor proprietari amabili. Staţi pe scaunul lui Casanova sau la mesele artiştilor din secolele trecute. Ştiaţi că celebrul corn de astăzi în formă de semilună a fost conceput de un polonez stabilit la Viena, ce a avut ca model de inspraţie chiar simbolul steagului otoman? Alte asemenea anecdote întâlniţi frecventând, fie chiar numai literar, celebre cafenele europene din Madrid, Paris, Praga, ori Lisabona. Drumul cafelei este urmărit de la cultivare, tipuri de preparare şi până la comercializare, „aurul negru” fiind, dacă nu ştiaţi, al doilea cel mai vândut produs al lumii după petrol!
……………………………………………………………………………………………………
RURALUL PRINDE RĂDĂCINI ÎN TRATATE

În urmă cu mai bine de 15 ani nu vă imaginaţi că turismul rural românesc se va dezvolta într-atât încât va ajunge subiect de interes pentru un… Tratat. Ei bine, aflaţi că a intrat pe piaţa cărţilor lucrarea „Turism Rural-Tratat” tipărită de editura C.H. BECK. Coordonatorii sunt doi specialişti recunoscuţi ai domeniului – prof dr, Puiu Nistoreanu şi conf dr. Marinela Ghereş. Particularitatea tratatului constă însă în reunirea unei echipe complexe din mediului academic care a sintetizat un mare volum de idei novatoare: Bănuţă Mariana, Ciornea Raluca, Crăciuneanu Viorel, Firescu Victoria, Gogozan Alexandra, Hornoiu Remus, Isac Florin-Lucian, Plăiaş Ioan, Pop Iuliana, Rusu Sergiu, Săvoiu Gheorghe, Stanciu Mirela, Ţaicu Marian, Tănase Mihai-Ovidiu, Ungureanu Dănuţ, Vlad Iulian. Pasionaţii cercetători lucrează în centre universitare de la Bucureşti, Piteşti, Cluj-Napoca, Arad şi Vatra Dornei.

Soluţiile originale, răspunsuri la dezvoltarea unor aspecte particulare ale turismului rural din România în contextul dezvoltării durabile naţionale dar şi europene. Autorii sugerează că vremea romantismului rural a trecut. Nu mai merge doar cu horă-n bătătură, cu friptură şi cârnaţi, mămăliguţă, brânză şi lapte. Acum noile generaţii trebuie să creeze plus-valoare unui spaţiu natural. Şi chiar dacă unora nu le plac aceste cuvinte, asta-i viaţa, cu ele vom defila: marketing aplicat pe destinaţie, proiectarea muncii într-o structură de management, stabilirea priorităţilor micilor întreprinzători în perspectiva dezvoltării rurale. Răspunsuri aflaţi în 275 de pagini organizate în 14 capitole
…………………………………………………………………………………………………….
CE CĂUTA DUMAS LA … NEAMŢ!

“Trasee turistice în judeţul Neamţ” e un proiect de felicitat: o mapă cartonată în care se găsesc broşurile a 8 minicircuite în regiune şi o hartă a lor.
Textul e atât cât trebuie, informativ şi la obiect, fotografiile sunt artistic selectate şi “iată, dorinţa-i gata!” Îţi vine să te sui în maşină şi să pleci într-acolo: la masă la Hanul Ancuţei, să vezi casa lui Creangă, Văratecul Veronicăi Micle sau “pădurea de argint” şi “codrii de aramă”, locurile cântate de Eminescu.
Urmaţi traseul Piatra Neamţ – Bicaz – Borca şi găsiţi muzeul de artă al Iuliei Hălăucescu, supranumită “doamna acuarelei româneşti”. Pe drumul Cheile Bicazului – Bicaz – Izvoru Muntelui – Durău ajungeţi la încă un loc de care nu ştiaţi: ruinele palatului cnejilor, vizitate în epocă de scriitorul francez Alexandre Dumas! Ceahlăul, zimbrii din rezervaţia Neamţ, muzeele de artă populară şi comunele din afara drumul naţional, cu pridvoare lor de lemn sunt câteva din locurile cu care vă îmbie judeţul şi pe viziteazaneamţ.ro
…………………………………………………………………………………………………….
ADRESĂ: Bulevardul Ion Mihalache, nr.315, Vila G, Sc. A, Ap.8, et.1, sector 1, Bucureşti, cod 011183, România

CONTACT:
Tel/fax +4021.666.44.72, +4021.666.16.54,
Doina Constantinescu – Director general
editor@travellermagazin.ro
Marian Constantinescu – Redactor şef
staff@travellermagazin.ro

Sînziana Constantinescu – Şef departament internaţional
advertising@travellermagazin.ro

 

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Biblioteca. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*