Intalnire Fijet, Bodrum-Turcia

INTALNIRE FIJET – BODRUM, TURCIA
Din oraşul lui Herodot până la Efes (2)
O luptă cu doi câştigători

Bodrum oras

Bodrum oras

Cât de bine se potrivesc ruinele antichităţii cu hotelurile luxoase pline de obiecte de artă postmodernă? Dar istoria şi negoţul febril, consumul excesiv al oamenilor veniţi în vacanţa de vis şi peisajul saturat de albastru al Coastelor Egeei? Citiţi răspunsurile în reportajul următor, dedicat atracţiilor turistice ale staţuinilor Bodrum şi Kuşadasi. Documentarea a fost prilejuită de cel de al 53-lea Congres al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET). Coasta de Vest a Turciei şi staţiunile sale diferă în multe aspecte faţă de zona de sud a ţării (Antalya – Alanya) cu care, poate, turistul român este mai obişnuit. Aici ţărmul se desfăşoară ondulat, cu mici peninsule, golfuri şi plaje înguste şi scurte. Multe dintre hoteluri sunt aşezate în trepte, pe dealuri ce coboară spre mare, arhitectură care aduce în faţa ochilor peisaje relaxante.Avantaje ale Bodrumului Bodrum, oraşul lui Herodot (cunoscut în antichitate ca şi Halicarnas), se află pe o mică peninsulă în Marea Egee. Viaţa sa se concentrează în zona Marinei, de-a lungul unui golf ce îmbie lumea cu restaurantele şi terasele sale aşezate pe nisip. Din oricare dintre ele se vede silueta masivă, crenelată, a Castelului. Construit de Cavalerii Ioaniţi pe la 1500 el adăposteşte în curţile sale interioare pline de leandru, turnuri medievale şi un excelent Muzeu de Arheologie Subacvatică. Instituţia a fost deschisă în 1960, dar modul de expunere este unul interactiv, modern. Expoziţiile aduc, pe lângă o multitudine de amfore şi vase greceşti, capturile de pe epave descoperite în zonă (miceniene, bizantine ori medievale). Obiectele din sticlă şi mormântul reconstituit al unei prinţese sunt câteva argumente pentru care ar trebui să vă alocaţi cel puţin trei ore acestei vizite.

Bodrum piata

Bodrum piata

În mica piaţă din faţa castelului se află şi birourile de turism de unde se pot cumpăra bilete de croazieră spre câteva insule greceşti Kos şi Rhodos, situate la o oră depărtare de ţărmul turcesc. Străduţele comerciale încep tot aici şi se complică într-un labirint de alei acoperite cu crengi răsucite de leandru, magazinele oferind genţi de marcă, piele de bună calitate, cămăşi, artizanat. Nu trebuie însă să cădeţi în greşeala de a negocia marfa. Vânzătorii din Bodrum nu mai sunt dispuşi demult la această veche plăcere şi vă pot întoarce spatele, fără drept la replică! Negoţul s-a schimbat aici, dar în rău. E agresiv şi fără farmec.Hoteluri cu stilHotelul Marmara, o locaţie cu design postmodern (uşi transparente la toalete şi tablouri ce au ochi din leduri colarate!) e situat pe vârful unui deal, deasupra oraşului vechi. Vederea asupra golfului, mai ales la apus, e demnă de o seară romantică.

Bodrum Holiday Resort & Spa îţi oferă un restaurant aproape deasupra mării şi o combinaţie seducătoare de albastru mediteraneean, alb şi flori căţărătoare. Imaginea aceasta o reîntâlniţi şi ieşind din Bodrum, în direcţia Turgutreis, unde veţi traversa zeci de cartiere noi, de vile de vacanţă. Depăşind localitatea daţi de hotelul Kefaluka, o destinaţie excelentă pentru familii, cu o vedere splendidă din mai toate camerele, asupra insulei greceşti Kos.Avantaje pentru Kuşadasi De la Bodrum la Kuşadasi e un drum de cam trei ore cu maşina. Staţiunile seamănă mult între ele, ca şi aşezare, cea din urmă fiind însă mai aproape de două puncte de interes: Casa Fecioarei Maria (Meryemana) şi oraşul antic Efes. Complexele hoteliere sunt mari (Fantasia, Rixos etc.) şi pentru toate gusturile.

La distanţă de o oră Meryemana este un loc de pelerinaj, vizitat de oameni aparţinând tuturor credinţelor. Legenda spune că biserica din piatră care se vede astăzi a fost construită pe locul casei Feciorei Maria. Ea ar fi venit la Efes împreună cu Sf. Ioan. Se pot aprinde lumânări dar există şi un zid pe care cei doritori pot agăţa bilete cu dorinţele ori mulţumirile lor.

Despre Efes (o intrare în complex este pe drumul ce coboară de la casa Fecioarei) Strabon spunea că ar fi fost întemeiat de amazoane. Grecii l-au transformat în secolul al VI-lea î. Hr. într-unul din cele mai prospere oraşe ale coastei. Fie că vă plac ori nu ruinele, fie că le vedeţi ca pe o grămadă de pietre inutile ori ca pe opere de artă… e greu să nu vă placă Efes! Oraşul antic are şi astăzi o întindere impresionantă, o zi nefiind de multe ori de ajuns pentru a îl vizita pe îndelete. Ruinele din perioada romană sunt cele mai vizibile. Templul lui Hadrian şi Biblioteca lui Celsus mai că te hipnotizează cu eleganţa şi bogăţia decoraţiunii sculpturale. Strada portului are 500 metri lungime. Pe vremea romanilor oraşul se bucura de aceleaşi privilegii ca şi Roma, strada aceasta fiind luminată noaptea. Teatrul de la unul dintre capetele sale avea o capacitate de 24.000 de spectatori iar în sezon se organizează spectacole variate. Mozaicurile geometrice pavează drumul oamenilor de vază, băile, toalete cu canalizare, bordelul şi ampla piaţă de mărfuri, explicate de un ghid atestat, pot deveni fascinante. Altfel o plimbare de la un capăt la altul al sitului durează cam o oră.

Casa Fecioarei dar şi Efesul sunt călcate de… puhoaie de oameni, zilnic.Valurile de turişti pot face vizita înghesuită şi debusolantă.

În Bodrum ca şi în Kuşadasi poţi sta o săptămână fără să te plictiseşti. Hotelurile din apropierea lor dar şi cele din localităţile alăturate au serviciu de transport. Autobuzele locale sunt foarte convenabile, sigure, rapide. Staţiunile în sine sunt uşor de străbătut cu piciorul. Vă recomandăm, pentru ambele destinaţii, perioadele de extrasezon. Şi atunci sunt mulţi turişti dar aerul e respirabil şi vizitele mai plăcute.

SÎNZIANA & DOINA CONSTANTINESCU
Documentare realizată cu sprijinul logistic al companiei ACCENT TRAVEL & EVENTS

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Mapamond, Numarul 81. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*