Doua insule in care miturile bat viata – CUM E LA ALTII nr.169

Corfu, Santorini, Creta, Pafos, Mikonos, Hydra, Poros, Egina, Zakintos. Dacă le-ați văzut pe toate merită să vă îndreptați spre două insule ”crude”. Spre ambele puteți ajunge cu ferryboat-ul din Alexandropolis, respectiv Kavala în circa patru ore.

SAMOTRACE – Insula Zeiței Niki

De la înalțime insula pare un ou uriaș aruncat de zei în Marea Egee, în nord estul Greciei. Se întinde pe aproximativ 180 de kilometri pătrați iar zona de coastă acoperă 32 de kilometri. Vizual impresionează prin verdele intens al pădurilor de pe muntele Saos, care străpunge peisajul cu vârful Feggari (1664 metri). De pe acest munte, spune Homer (doar suntem în Grecia), urmărea Poseidon, Zeul Mării, desfășurarea Războiului Troian. Totul aici se exprimă prin miturile antichității confirmate de cercetările moderne. Insula a fost populată din timpuri imemoriale de către Kares, iar apoi de către Traci. Dovezile arheologice datează din Neolitic și Epoca Bronzului așa cum certifică descoperirile din zona satului Karyotes.

Însă faima insulei este dată de situl arhelogic ”Templul Marilor Zei”, aflat în zona Paleopolis, cu o suprafață de 20 de hectare. Drumul șerpuiește lăsând pe dreapta Muzeul de Arheologie (construit de Misiunea Arheologică Americană începând din 1938), iar pe stânga curge râul Fonias peste al cărui podeț, trecând, intri direct în istorie. Portalul lui Ptolemeu te invită în spațiul sacru din anii 285-280 î.e.n unde descoperi ruinele surprinzătorului Arsineo o construcție circulară datând din anii 500 î.e.n.; Palatul Zeilor, Rotonda, Sanctuarul, Altarul de marmură, Templul Kaveiri (Cabiriilor), locul unde a fost descoperită în 1863 Zeița cu aripi, Niki, cu o siluetă de 2,75 metri, sculptată în marmură albă. Unii spun că a fost adusă la lumină de arhelogul german A. Champoiseau, alții îl acreditează pe ambasadorul francez Saboiseau. Cert este că Niki (adică) Victoria, se află, după ce a fost reconstituită parțial din fragmentele găsite, la celebrul Luvru din Paris. Ea e admirată de milioanele de vizitatori în timp ce grecii contemporani o cheamă… acasă. Tot la acest templu s-ar fi ”convertit” la ritualuri sacre Olimpia, mama lui Alexandru cel Mare. Lăsăm în urmă ”Templul Marilor Zei”, unde a fost redeschisă după ani de modernizare, clădirea Muzeului de arhelogie.

Al doilea punct de vizitat, în topul imaginar al gazdelor, este zidul de apărare al orașului antic Paleopolis, construit de pe coastele munților până la mare. Unul dintre puținele monumente rămase în picioare este Turnul Gattiluzi (ce datează din secolul X), ridicat în apropierea orășelului de buzunar Chora. El reflectă elemente din arhitectura post-bizantină. Chora are farmecul așezărilor grecești înfipte în dealuri și munți. Străduțe înguste, taverne, turn cu ceas, cafenele, magazine, panorame de poveste. La baza localității te privește elegant o copie a siluetei statuii lui Niki. Puțini știu că aceasta a fost sursă de inspirație pentru crearea siglei la fel de celebrei mărci de pantofi de sport Nike.

Pe insulă nu există transport public, cu excepția taxiurilor (tarife foarte accesibile), așa că insula este promovată și ca un ”rai” pentru bicicliști, trekeri, globtroteri etc. Peșteri, cascade, văi umbroase, lacuri cu ape limpezi. Hotelurile, precum Samotraki Village ori pensiunile de genul Epavlis Resort, au capacități mici de maximum 35 de camere, degajă o atmosferă plină de farmec cu aer eclectic și foarte familiar. De obicei în prețul camerei este inclus micul dejun, dar toate au și un restaurant putând să asigure la cerere alte tipuri de mese.

Cât despre gastronomie, carnea de capră la proțap, fructele de mare și măslinele sunt în meniurile tuturor. Gustul este inconfundabil. Pentru o experiență udată cu vin local, alb, sec și rece toată lumea recomandă ”Akcrogiali” pentru produsele de pește. Nu ratați și o vizită la ”Melmar”, o vinărie nouă, modernă aflată la poalele Muntelui Saos. Proprietarul se ocupă de nave și ferryboat-uri iar copiii lui, de plantație și vinuri. Nouă ne-au plăcut, din vinurile prezentate la testat Malagoulia – alb, sec, medaliat cu aur în 2016, un roze sec Mavroudi și, un roșu Mavroudi Syrah.

LEMNOS – argilă, Hefaistos și mistere

Am putea să o declarăm soră cu Samotrace. Dacă ar avea aripi, una ar atinge ca o briză Muntele Athos, prin golful Bourmas, iar cealaltă coastele golfului Moudros, înspre sud. A fost cel mai important punct strategic militar din Egee, multe dintre armatele lumii încercând să-l cucerească. Insula s-a deschis în ultimii ani când importanța militară a scăzut. Administrația locală, inspirându-se din experiența altor insule, s-a pus serios pe treabă pentru a se promova și a atrage cât mai mulți turiști spre Lemnos. Mâncare specifică e, cazare în proprietăți de mici capacități fermecătoare (majoritatea apart-hoteluri și pensiuni) e, plaje de top mondial cu golfulețe private, înșirate pe 260 de kilometri, toate sunt la locul lor. Integrate într-un peisaj ce amintește de liniștea de la începutul lumii. Ideal loc de vacanțe.

Ce să faci la Lemnos? Firește, o incursiune în mitologie. Locul a  devenit casa zeului Hefaistos, soțul frumoasei Afrodita, fierarul cel urât aruncat din Olimp de către tatăl lui… Zeus. Hefaistos și-a vindecat rănile cu argilă și apele termale existente pe insulă. Primii locuitori, preistoricii Sintians, sunt renumiți pentru crearea primului Parlament din lume. Filoctet, eroul mușcat de un șarpe veninos în timpul Războiului Troian, și-a recăpătat și el puterile pe această insulă. Tot cu miraculoasa argilă. Herodot amintește că aceasta era comercializată în întreaga lume, în formă de pastile rotunde marcate cu efigia Zeiței Artemis. Numit ”Terra Sigillata”, el este amintit în perioada bizantină, în lumea arabă, în Europa etc. Argila pare să fi fost un antidot foarte eficient pentru multe boli, până în 1916 când documentele încep să-l uite în vârtejul descoperirilor medicale. Pe nedrept, pentru că, spun grecii, acest produs a fost primul medicament standardizat din lume, cu origini cunoscute și protejate. Sigur, nu veniți în vacanță la Lemnos pentru medicamente. Dar arheologii confirmă prin descoperirile făcute, cel puțin veridicitate acestei legende.

Și acum la drum. Puteți să vă umpleți timpul liber plecând spre situl arheologic Poliochne unde cercetătorii au scos la suprafață o parte din orașul mitologic și Templul Cabiriilor. Aici au identificat peștera în care a fost abandonat Filoctet. Totul datează din mileniul 3 î.e.n. Artefactele, obiectele de cult și cele casnice, bijuteriile descoperite sunt amprente grăitoare ale acelor timpuri. De altfel în denumirile localităților veți găsi și Ifaistos, și Cabiria, Kalliope, Dafne, Kallithea… aproape toate zeițele olimpiene sunt omagiate. Nu ratați nici Teatrul Antic din Hefaistos, bine conservat și înconjurat de plantații cu flori de dafin. Liniște și zero poluare. La nici 6 kilometri te așteaptă Myrina, pe o creastă de munte cu o panoramă spre mare de neuitat. Suntem în capitala insulei Lemnos străjuită de ruinele fortăreței construite de Împăratul Andronicus I Comnenus, în secolul XI. Forma actuală datează însă din secolul XIII. Casele tradiționale sunt făcute din piatră iar culorile roșu și grena dau viață acestor mici fortărețe. Istoria contemporană a insulei a fost marcată de războaie și stăpâniri succesive. Primul Război mondial și-a lăsat aici o parte din eroi, majoritatea soldați australieni tineri și surori medicale din detașamentele canadiene. 365 de soldați sunt comemorați în Cimitrul din Portianou. Ei au căzut în luptele pentru ocuparea Strâmtorii Dardanele dar și în timpul celor de la Kallipoli. Mii de turiști vin anual din Australia, Noua Zeelandă, Egipt, India, Franța, Canada și Marea Britanie pentru a-i omagia pe cei dispăruți. E un alt loc pe unde merită să treceți pentru a aprinde flacăra unei amintiri. Plecând de aici nu puteți să ratați Muzeul Istoriei Maritime din Moudros care vă va completa informațiile despre evoluția insulei. Surpriza noastră a fost și de natură lingvistică pentru că ghida ne-a vorbit în românește, amintindu-și cu plăcere de Iași, unde a absolvit Facultatea de medicină. Gastronomia și vinurile vă lăsăm să le descoperiți singuri. Vă mai spunem doar atât: că faimosul vin de Limnos (sau Lemnos) are gustul mitologiei. Agamemnon s-a luptat cu dușmanii în timpul Războiului Troian, dar și cu proprii soldați care în loc să se arunce în luptă se ascundeau în locuri răcoroase și beau vinul dulce de Limnos. Argonauții s-au oprit aici și s-au delectat cu acest vin iar Aristofan l-a lăudat în lucrarea sa Pace. Pe noi ne așteaptă ferryboat-ul care ne readuce la Kavala. Și de acolo spre Salonic și București.

DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU

DOCUMENTARE REALIZATĂ CU SPRIJINUL BIROULUI DE TURISM AL GRECIEI DE LA BUCUREȘTI

 

 

 

 

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Cum e la altii, Numarul 169 and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*