Fără îndoială cretanii trebuie să-i mulțumească lui Cervantes. Pentru că luptele lui Don Quijote cu morile de vânt au dus la creșterea celebrității lor. Să le mulțumească și celor care au creat legendele nemuritoare ale Olimpului printre care și lui Zeus, ce s-ar fi născut chiar într-o peșteră din Creta.
Fără îndoială mai trebuie să le mulțumească cultivatorilor de portocali și măslini. Dar și măgarilor și asinilor. În egală măsură. Și veți vedea și de ce! Cunoscătorii cred că „Dumnezeu pare să-și fi dat examenul de licență atunci când a făcut Creta”. Ca orice creator care se respectă, stăpânul Olimpului tatăl Zeilor și al muritorilor, unicul Zeus, are pe această insulă celebră, leagăn al unor civilizații milenare, mai multe ”reședințe” montane. În orice stațiune din Creta te vei afla una dintre primele propuneri constă în vizitarea ”Peșterii lui Zeus”.
Ce a descoperit Demargne!
Așa că turiști devotați Eladei și mari fani ai lui Zeus ne-am îndreptat și noi spre Psyhro Cave, peșteră cunoscută și sub numele de Diktaion Antron, aflată în nord-estul Muntelui Sarakinos, la o altitudine de 1025 de metri. Pînă acolo am străbătut un drum care șerpuiește printre sate și mori de vânt amplasate până pe platoul Lasithi. În mai multe locuri s-au construit mici taverne, semn că business-ul merge, încojurate de mori de vânt ce asigură o parte din energia electrică a localurilor. O cafea, un popas fotografic. Timp în care poți lenevi sau ”digitaliza” câteva dintre dintre cele aproximativ 10.000 de mori de vânt, multe nefuncționale azi. Ghidul nu scapă ocazia să ne spună că în anumite zone ele vor fi refăcute cu ajutorul unor finanțări europene. Ca multe altele și această poveste este un fascinant amestec de adevăr istoric și mitologie. Să punem în mișcare adevărul: peștera a fost descoperită întâmplător de către localnici prin 1883. După aceea au fost atrași în valuri arheologi faimoși ai vremii. Săpăturile făcute au scos la lumină pe lângă artefacte cu o valoare culturală deosebită și povestea peșterii căci în interiorul său s-a descoperit un altar pentru ofrande. Printre obiecte se numără statuete și vase de cult datând din anii 1800 înainte de Cristos. În 1897 arheologul francez Joseph Demargne semnala existența unei diademe de aur, a cărei descriere o face în însemnările sale, dar despre care în prezent nu se mai știe nimic. Probabil, undeva, ea dă valoare excepțională unei colecții private. Și dacă locul este închinat venerării lui Zeus, să facem un popas și în mitologie. Rhea fugind din calea lui Kronos, care-și devora urmașii s-ar fi ascuns în această peșteră unde l-a născut pe Zeus. Ea i-a dat să înghită un bolovan lui Kronos, astfel că trupul lui Zeus a fost salvat. Mica zeitate a fost hrănită de către Amaltheia (după unii nimfă, după alții… capră). Alte variante: ar fi fi fost crescut cu miere de albine și carne de porumbițe. Se spune de asemenea că apa freatică de aici provine din lacrimile lui Zeus care ar fi plâns foarte mult la naștere.
Servicii de taxi-măgăruș
Frumos nu! Are cu ce se hrăni și turistul! Un lucru este sigur: pruncul a crescut și a devenit acel Zeus ce, printre alte isprăvi a răpit-o pe frumoasa Europa din Phoenicia și a ascuns-o în peștera Diktaion Antron. Și mitul curge mai departe… Scrierile antice consemnează că și celebrul profet Epimenides a locuit câțiva ani în acest loc unde au fost plăsmuite o mare parte din viziunile sale. Dincolo de povești trebuie să știți că locul are o magie aparte și datorită faptului că accesul este destul de facil. Chiar și pentru turiștii care frecventează muntele mai puțin. Varianta pedestră e puțin obositoare. Aveți la dispoziție două trasee cu lungimi și grade de dificultate diferite. Pe potecile în serpentină aveți numeroase locuri din care puteți admira o panoramă extraordinară. Pentru cei mai comozi este pus la dispoziție un serviciu de taxi-măgăruș sau taxi-asin. Cărăușii, duc în spate o parte din ”gloriile” sistemului All-inclusive, care a prins în majoritatea hotelurilor grecești, dedicate familiilor. Chiar dacă a fost destul de criticat, cum că afectează gastronomia și tradițiile culinare locale. Muți, harnici, neemițători de bonuri fiscale asinii ei își duc la bun sfârșit cărăușia transportând zilnic sute de turiști străini. Contra a 5 sau 10 euro, dus sau dus-întors, depinde cum ai negociat. Noi am preferat mersul pe jos, pentru că face tenul frumos. Spre bucuria măgărușilor dar insatisfacția stăpânilor.
Stalactite și jocuri de lumini
De sus lumea se vede altfel. Ești răsplătit din plin. Accesul în peșteră se face pe un traseu organizat și bine semnalizat. La intrare alături de bilet ți se oferă un pliant gratuit după care te poți orienta. Atenție primele seturi de scări pe care cobori în sala mare, sunt umede și alunecoase. Pășiți cu atenție. Lată de 35 de metri cu o adâncime de 16 ea deține două incinte. Prima e bine aerisită și luminată natural. În a doua a fost descoperit altarul pentru ofrande și artefactele amintite. Al doilea set de scări te conduce spre adâncurile peșterii unde se află cinci alveole ale căror coloane de stalactite și stalagmite crează un spațiu de vis. Jocurile de lumini concepute de curatorii și tehnicienii ce valorifică Peștera lui Zeus contribuie din plin la promovarea locului cu aură mitică. Desigur, spațiile peșterii sunt pline de locuitorii naturii – de la liliacul mediteraneean cu cu urechi mari până la cuiburi și stoluri de păsări curajoase care au descoperit acest loc luminos și răcoros. Și apropo de asta, când ați ales să vizitați acest obiectiv turistic chiar dacă afară sunt 40 de grade, nu uitați să vă luați o haină mai groasă, un hanorac eventual și încălțăminte corespunzătoare. O lanternă nu strică. Traseul interior este și umed și întunecos. Poate sfaturile noastre par exagerate, dar am avut surpriza să vedem tinere… turiste urcând pe pantofi cui de 8-10 centimetri. O fi vreun nou trend în travel și nu am aflat noi. Tot ce e posibil.
DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
