Regalitatea și Marea, BIBLIOTECA nr.143

Am pornit de la ideea că revenirea Dobrogei la patria mamă a fost foarte dorită de Carol I, care considera că este foarte important ca ţara să aibă ieşire la mare. E necesar să avem o perspectivă actualizată asupra investiţiilor făcute prin deciziile Regelui, ale Guvernului şi ale prefecţilor care s-au succedat:catedrala, Moscheea Carol I, faleza, Cuibul Reginei. Cu alte cuvinte, despre planurile lui Carol I legate de sincronizarea Constanţei, a Dobrogei cu valorile europene”.
Carte Marea si regalitatea

Cuvintele îi aparțin Doinei Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa autoare a numeroase lucrări de istoria artei, imagologie şi management cultural. Ultima, lansată la Muzeul Naţional Cotroceni e Regalitatea şi Marea. Rod al unei colaborări dintre Muzeul de Artă Constanţa şi Editura Monitorul Oficial, ea a beneficiat de prezentarea scriitorului Andrei Pleşu. Volumul aduce în prim plan noile cercetări menite să îmbogăţească percepţia societăţii despre această importantă perioadă și se concentrează în jurul proiectului regelui Carol I şi reginei Elisabeta de a moderniza Dobrogea. Traveller Magazin a fost unul dintre Partenerii media ai evenimentului.

4 AUTORI și ”șahul turistic”

De aproape patru decenii numele lor au fost întâlnit în diverse combinații didactice care au condus la apariția unor cărți ce au modelat generații de studenți. Nicolae Neacșu, Petre Baron, Vasile Glăvan și Monica Neacșu s-au grupat de data aceasta pentru a promova o ediție modernă cu titlul ”Geografia și economia turismului”. Primii doi au fost și miniștri post-revoluționari în branșă. Asta pe vremea când se căutau oamenii care chiar știau cu ce se mănâncă turismul. Cartea, produsă de editura Pro Universitaria, prezintă în 700 de pagini, noțiuni stratificate de geografie și economie turistică, cei doi piloni ce asigură orientarea în învățământul universitar, liceal, geografic și economic, de turism. Autorii conturează cu fermitate o tablă de șah globală pe care observăm cum factori neimportanți cândva devin decisivi peste cîteva decenii, favorizînd țări sau zone să devină atracții turistice. Când te gândești cât de tînără e branșa! Doar turismul organizat a apărut în 1841, în Anglia cînd a luat ființă Thomas Cook, primul birou de voiaj și prima firmă touroperatoare din lume.

Ce a pus la cale RĂZVAN VONCU ?
Carte Razvan Voncu

Aproape toți scriitorii români, și desigur nu numai ei, au fost consumatori rafinați ori ”esteți” ai licorilor bahice. Ei bine, Răzvan Voncu, autorul cărții ”O istorie literară a vinului în România”, spune chiar de la începutul cărții că a dorit să întocmească o lucrare didactică despre literatură și vin. Cu marele risc că maniera de abordare poate deveni obositoare chiar și pentru un cititor inițiat. Critic și istoric literar la Facultatea de litere a Universității din București, Răzvan Voncu ne oferă la editura Curtea Veche o incursiune prin 500 de pagini, în lumea vinului privit ca un obiect istoric, o ființă vie, o licoare care creează mitologie în rândul scriitorilor etc. ”Nefiind un etalon estetic, vinul nu este nici unul moral. Literatura română, conservatoare la alte capitole, este liberală în materie de vin și derivate, echilibrul ei ”între antiteze” – scrierile exaltând virtuțiile licorii și, respectiv, cele de propagandă deschisă sau camumflată, a abstinenței fiind evident. Licoare de uz sacramental, Vinul este/poate fi un excelent sinonim al Timpului”. Citatul este doar o invitație de a consuma această carte. Firește, alături de un pahar cu vin.

M. CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Biblioteca, Numarul 143 and tagged . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*