EUROMONITOR: – Ce alege consumatorul digital în 2014?, TENDINTE nr.122

Deşi pentru generaţii întregi socializarea pe Internet este încă o glumă bună iar plăţile online par încă nesigure, o mare parte din consumul contemporan este împins de la spate şi dirijat în mediul virtual.
Generaţiile anilor ’90, denumite generaţiile „Z”, suferă cel mai mult de stres, sunt rapide dar comode în alegeri şi îşi cheltuiesc banii pe tehnologii avansate şi vacanţe. Un studiu recent Global Consumer Trends Survey al Euromonitor International detaliază tendinţele de consum la nivel global. El se concentrează pe profilul consumatorului conectat la Internet. În 2014 cam 40% dintre consumatorii globali vor fi online. Ei vor face alegeri după ce au citit părerile altor cumpărători dar vor achiziţiona lucruri mai mult din impuls, nu dintr-o necesitate reală. Metodele rapide de plată determină o achiziţie… la minut: trei click-uri stând pe scaunul din birou. Studiul Euromonitor arată că 23% din respondenţi citesc părerile celorlalţi despre produse online cel puţin odată pe săptămână, iar 12% îşi scriu părerea cel puţin săptămânal. În cazul pieţei asiatice, generoasă în cifre, 29% dintre chinezi îşi dau cu părerea în mediul virtual de 1-2 ori pe săptămână.

Aplicaţii pentru stimularea consumului

Natura agitată, rapidă a ritmului de viaţă cotidian, face ca oamenii să caute serviciul care este cel mai accesibil şi să folosească orice invenţie care poate simplifica găsirea de informaţie într-o lume care emite milioane de mesaje, de produse, în care ai sute de variante dar nu și timpul necesar să le studiezi. Aplicaţiile oferite gratuit pentru telefoanele mobile ajută în a face alegeri dar şi la vânzarea rapidă de produse. Poţi cumpăra un obiect văzut într-o revistă prin intermediul unei aplicaţii, prin scanare de imagine şi plată prin telefonul mobil. Există un program care calculează spaţiul necesar în propria locuinţă pentru mobila văzută într-un catalog. Creatorii de campanii online caută transformarea celor care doar urmăresc site-urile în consumatori. Oferă vouchere de reduceri la discreţie, cupoane peste cupoane de avantaje, concursuri care să atragă reţele întregi de „prieteni” virtuali. Diferenţa între produse este făcută prin valoarea şi idealul asociate lor de către campaniile de marketing: ele speculează latura emoțională iar sloganurile şi brandurile vând mai mult decât produsul, promisiunea unei schimbări.

Cu schimbări semnificative se va confrunta și industria turistică. Restaurantele, hotelurile, agențiile de turism au în față noi provocări generate de tehnologii care vor să vândă cât mai mult. Cât de mult?

Dietele şi turismul

Nebunia dietelor a dus treptat la transformarea felului de a mânca. Piaţa este invadată de din ce în ce mai multe produse curate, organice, tradiţionale, biologice. Global Consumer Trends Survey arată că mai mult de jumătate din consumatorii mondiali sunt dispuşi să plătească mai mult pentru aceste produse „benefice” – ceea ce se întâmplă deoarece ele costă în general din ce în ce mai mult. Tendinţa consumatorilor către branduri şi produse sustenabile este explicată prin faptul că li se asociază o valoare socială mai mare. Oamenilor le pasă de calitatea mâncării dar şi de felul în care a fost crescută găina ori cultivată roşia.

Cum era de așteptat și turismul îşi dezvoltă la nivel global o nouă componentă: tururile agricole! Dacă un drum al vinului pe la crame şi podgorii era pentru cunoscători iar un tur culinar atingea restaurante cu specific sau cu distincţii internaţionale, tururile agricole nu sunt pentru un public select, cunoscător. Familii cu copii, şcoli, comunităţi locale, merg să vadă cum se produce pâinea, de la bob la… feliere. Fermele îşi deschid porţile ca să explice cum se îngrijesc porcii sau cum se fac piersicile. În acelaşi timp cei care au ales un mod de viaţă „sănătos” pot descărca o aplicaţie pe mobil care, folosind localizare prin GPS, îţi arată unde se află cel mai apropiat restaurant ce oferă meniuri cu produse bio.

Industria hotelieră a ridicat mănușa

În ciuda faptului că petrec mult timp online consumatorii îşi doresc să fie ancoraţi în comunitate. Caută siguranţă şi sunt sensibili la tot ceea ce este personalizat. Noi site-uri apărute pe piaţă vând nopţi de cazare în casele oamenilor. Turiştii scriu despre amabilitatea gazdei şi apreciază căldura şi senzaţia de confort oferită de apartament. Călătorind prin lume oamenii caută ceva care să mimeze căldura propriului cămin. Hotelurile mici, cu acel ceva special, sunt din ce în ce mai căutate. În acelaşi timp piaţa produselor de lux e în creştere. Hotelurile însă tind să depăşească bariera opulenţei ca linie în design şi se orientează spre luxul de inspiraţie locală, luxul care înseamnă mai degrabă rafinament şi un serviciu personalizat.

Sună retragerea din… conectare

Insatisfacţiile legate de dezechilibrul dintre muncă şi viaţa socială va fi principala sursă de stres în 2014. Studiul Euromonitor arată că mutarea biroului acasă duce la mai multe ore de muncă şi incapacitatea de deconectare, de separare a planurilor. Jumătate dintre consumatorii respondenţi au pus bariere stricte între muncă şi viaţa personală. Nu citesc mail-uri în timpul liber şi se deconectează cu totul, până la a-şi închide telefonul atunci când pleacă în vacanţă. În industria de vacanţe ultima noutate la modă este: retragerea din… conectare. Au apărut complexe hoteliere şi baze de tratament şi echilibrare emoţională în care nu există internet, televizor iar telefonul mobil se predă la începutul vacanţei şi se ia la sfârşitul ei.

Previziunile pe anul în curs mizează pe succesul tehnologiei şi turismului. Produsele din ambele categorii sunt achiziţii temporare. Se consumă rapid, se înlocuiesc rapid, şi generează cumpărătorului un grad mare de satisfacţie.

SÎNZIANA CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Marian Constantinescu, Numarul 122, Tendinte and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*