Este adevărat că în ultima jumătate de secol am dorit să devenim o putere turistică. Dar n-am fost asta niciodată nici măcar pe plan regional. Exemplu: În clasamentul veniturilor din turismul internațional al unor țări socialiste europene în 1980 România încasa 324 milioane de dolari SUA, Bulgaria încasa 260 de milioane iar Ungaria 504. În 1988, România scăzuse la 176, în timp ce Bulgaria urcase la 359 iar Ungaria la 759 de milioane de dolari.
Este adevărat că ne-am dorit să atragem cât mai mulți turiști înstăriți spre stațiunile românești? Realitatea și istoria ne trag de mânecă. Și în perioada de vârf când în România s-au făcut investiții masive – anii 1960-1980 – ele au fost concepute în principal pentru turismul de masă, de grup etc. Predominant a fost turismul intern. ”Din punct de vedere cantitativ credem a nu greși când apreciem că dinamica cea mai mare a avut-o turismul intern. Potrivit lui David Turnock, numărul de turiști interni a crescut de la 1,24 milioane în 1965 la 12 milioane în 1987. Dacă în 1965 peste jumătate dintre acești turiști erau înregistrați în stațiunile balneoclimaterice și de tratament, ulterior dinamica a
fost mult mai mare în ceea ce privește ponderea turismului individual sau organizat în alte tipuri de stațiuni, mai ales pe litoral… În noile condiții turismul intern a crescut puternic în anii 1960-1980, depășind – potrivit înregistrărilor oficiale, care sigur sunt subevaluate – 8 milioane de turiști în 1975, 10 milioane în 1981 și 11,3 milioane în 1988.”
Este adevărat că a existat o perioadă în care turismul românesc a încasat la greu valută din turismul internațional? ”Până în 1970 Oficiul Național de Turism ”Carpați” a deschis 17 birouri de turism românești în 15 țări capitaliste dezvoltate… De la doar 67.000 de intrări în 1959 s-a ajuns la 676.000 în 1965, 3,8 milioane în 1974 și un maximum de 7 milioane intrări în 1981… Nu toți acești cetățeni străini care intrau în România erau însă turiști veritabili, cifrele fiind modificate de micul trafic de frontieră… În perioada 1965-1980 majoritatea turiștilor străini proveneau din Europa (97,2% în 1980), aproape 51% provenind din țările nesocialiste. Turismul internațional avea un puternic caracter sezonier pe litoral (peste 60% din sosiri erau concentrate în lunile iunie-septembrie)…. România se specializase în turismul internațional pentru clienți care dispuneau de mijloace materiale relativ modeste, și care cheltuiau pe zi sau sejur sume mai mici decât turiștii sosiți în celelalte țări socialiste și cu mult mai mici decât media turiștilor străini la nivel mondial… Dincolo de aceste limite, conform datelor Organizatiei Mondiale a Turismului, România a încasat din turismul internațional venituri de 132 de milioane de dolari în 1975….
Alte răspunsurile fascinante regăsiți, dacă sunteți curioși să vă reorganizați proiecțiile statistice, la Capitolul turism, din remarcabila carte ”România și Europa – Acumularea decalajelor economice (1500-2010). E scrisă de Bogdan Murgescu și a apărut la editura Polirom.
MARIAN CONSTANTINESCU
Doriţi să citiţi toată revista? Abonaţi-vă aici!
