VATRA DORNEI – Mai mult decât te aştepţi
Chiar dacă este un oraş mic Vatra Dornei are ambiţii mari. De-a lungul anilor imaginea turistică a fost concentrată în jurul Cazinoului, cândva celebru, dar mai ales a hotelurilor dedicate curelor de întreţinere şi tratament. Azi este o staţiune balneară cotată dar făcătorii de turism de aici pariază pe atragerea unui nou segment de public. Tânăr, dinamic, dornic de aventură şi de experienţe inedite în natură.
Vatra Dornei Petru Ariciuc
În urmă cu vreo zece ani, germanii de la IBD-GTZ, veneau aici ca să implementeze un program de consultanţă pentru relansarea turismului prin proiecte şi noi forme alternative. Eforturile de atunci se văd acum când la Vatra Dornei, tineri devotaţi, sprijiniţi de administraţia locală, pun în practică şi dezvoltă experienţe conturate anterior. Ambiţia este la ea acasă chiar dacă resursele materiale au fost relativ modeste. Încotro se îndreaptă promovarea? Am avut ocazia să testăm pe viu, la faţa locului, în cadrul unui infotrip dedicat mediatizării unui proiect aflat în derulare. E vorba de produsul turistic „Ţara Dornelor”, care are ca punct de plecare Vatra Dornei, dar vizează dezvoltarea întregii zone prin activităţi turistice şi culturale, concentrate în cadrul unor programe ce beneficiază de fonduri europene.
Ilie Boncheş, bun cunoscător al zonei, ales în acest an primar al localităţii, ne spune încă de la început că reconversia prin turism a zonei presupune multă muncă şi este un proces de durată. El e de părere că potenţialul natural permite o proiecţie pentru generaţiile viitoare şi aici intervine o responsabilitate pe care instituţia pe care o conduce şi-o asumă. „Vatra Dornei era cunoscută mai ales pentru potenţialul său curativ şi de tratament. Bazinul Dornelor a devenit renumit ca staţiune balneară încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea când apele minerale din Vatra Dornei, Candreni, Şaru Dornei, erau studiate de Hacquette de Nurnberg. La 1812, de exemplu, la Poiana Negrii se îmbuteliau circa 50.000 de sticle cu ape minerale. Începând cu anii 1935 la Vatra Dornei a luat naştere o puternică mişcare turistică axată pe dezvoltarea turismului activ. Un an mai târziu era editat un mic ghid al Dornei unde se specificau oportunităţile turistice – de la Parcul central până la terenuri de sport şi o serie de trasee turistice din masivele Giumalău, Rarău, Suhard şi Călimani, dar şi adresele unor ghizi montani din zonă. În ultimele două decenii, cu toate greutăţile economice cu care se confruntă zona, s-a dezvoltat baza de cazare nu numai la nivel urban ci şi în zonele rurale unde au apărut sute de pensiuni şi mici hoteluri. Deci din punct de vedere logistic avem toate argumentele să ţintim spre atragerea unui public divers şi să depăşim mitul conform căruia Vatra Dornei este o staţiune căutată numai de oameni de vârsta a treia”.
Vatra Dornei primar Ilie Bonches
Cum va fi schimbată această percepţie? Vestea bună este că din ce în ce mai mulţi tineri se implică în industria turistică locală, o parte dintre ei crescând şi concentrându-se pe dezvoltarea de programe susţinute de secţia de turism susţinută de către Primărie. Petru Ariciuc, liderul Direcţiei de Turism, Cultură şi Sport ne-a arătat pe parcursul a trei zile că turistul care vine la Vatra Dornei nu are timp să se plictisească. „În cadrul programului „Ţara Dornelor”, sunt descrise numeroase oportunităţi. Amatorii de schi au la dispoziţie pe timpul iernii, pârtiile Telescaun (cu o lungime de 3.200 de metri), Parc (900 de metri), respectiv Veveriţa (850 de metri lungime), ce beneficiază de instalaţie de zăpadă artificială şi de iluminat nocturn. Şi în restul sezoanelor turismul activ este la el acasă. Cei dornici de natură şi aventură pot face river rafting pe Bistriţa aurie, o distracţie de top putem spune, foarte căutată în ultima vreme, pot face Nordic Walking, pe trasee scurte de drumeţie, ciclism montan – avem şi un festival dedicat acestei activităţi -, dar şi de escaladă şi alpinism în Munţii Giumalău, Rarău ori Munţii Bistriţei. Cei veniţi aici trebuie să testeze zonele ecoturistice şi activităţi outdoor de genul Via Ferrata, în centrul staţiunii Vatra Dornei, să urce la Vârful Diecilor (1301 metri), cu telescaunul. Aici pot desfăşura activităţi de tubing, paintball, şi pot servi o cină tradiţională la stâna turistică de lângă Cabana Telescaun”.
Turiştii tineri, individuali sau în grup, pot urca pe platoul Runc unde au posibilitatea să facă plimbări ecvestre prin pădure, însoţiţi fireşte de ghizi experimentaţi, dar pot cocheta şi cu creşterea… adrenalinei, cu ajutorul tirolienei. Garantăm, sunt experienţe de neuitat.
Cum sunt promovate aceste atracţii? Petru Ariciuc ne spune că în cadrul proiectului „Ţara Dornelor” au fost editate peste 5.000 de ghiduri turistice, în română şi engleză, 15.000 de flyere, 12.000 de DVD-uri în patru limbi străine, ce descriu ofertele sistematizate pe trei segmente: Turism balnear, Turism activ respectiv Cultură şi Tradiţii. A fost creat un portal de promovare al arealului turistic Vatra Dornei, în limbile română, engleză, franceză şi germană şi tipărite hărţi utile pentru orientare. Ele sunt distribuite turiştilor care sosesc în zonă dar sunt promovate la nivel naţional ori internaţional, la radio, TV dar şi în cadrul unor târguri de profil. Tradiţiile populare şi gastronomia locală vă lăsăm să le descoperiţi singuri.
Şi la capitolul bază hotelieră veţi avea surprize plăcute. Ea a renăscut. O parte din ea este modernizată, adusă la standarde de calitate. La putere sunt cele de 3 stele dar şi pensiunile de mici dimensiuni foarte confortabile. Vedetă este Dorna, cel mai nou hotel intrat pe piaţa locală. Clasificat la 4 stele el deţine o bază de tratament proprie şi oferă servicii superioare pe care merită să le testaţi. Alte informaţii puteţi obţine la adresa www.vatra-dornei.ro.
MARIAN & DOINA CONSTANTINESCU
