LOS ANGELES: Un Pow Wow de Holywood- Mapamond nr.96

LOS ANGELES: Un Pow Wow de Holywood

În ultima decadă a lunii aprilie, mai precis între 21 şi 25 aprilie, californienii vor face o fiestă de business turistic în sălile Convention Center din Los Angeles. Aici se va derula a 44-a ediţie a International Pow Wow, care reprezintă cel mai mare târg de business turistic din lume. Organizatorul,  U.S. Travel Association, a  anunţat că evenimentul se va exprima prin peste 70.000 de întâlniri prestabilite între peste 1.000 de organizaţii de travel din toate regiunile Statelor Unite, cu peste 1.200 de companii vânzătoare din peste 70 de ţări. Se aşteaptă ca toate acestea să genereze în viitor  peste 3,5 bilioane de dolari pentru industria de călătorii americană.

Roger Dow, preşedintele organizaţiei, a arătat că recent înfiinţata Corporaţie pentru Promovarea Turismului (Corporation for Travel Promotion), o alianţă naţională foarte puternică,  va lansa la târg noul concept – Brand USA ce şi-a  propus să stimuleze şi să încurajeze călătorii din toate părţile lumii pentru a vizita SUA. “Cu acest prilej vom inaugura campania globală de marketing. Ea va fi susţinută şi de site-ul DiscoverAmerica.com, care acum beneficiază de un nou design. Foarte multe informaţii în premieră sunt oferite pe  www.TheBrandUSA.com.” Chiar în aceste zile Marriott International,  Walt Disney Company şi Best Western International au anunţat că vor investi fiecare câte 1 milion de dolari, în această campanie, rezultat al parteneriatului public-privat.  Întreaga campanie pentru Brand USA, beneficiază de un buget de peste 21 de milioane de dolari, dar acesta va creşte prin contribuţiile companiilor turistice.

International Pow Wow de la Los Angeles are invitaţi jurnalişti şi editori de turism, peste 250, dar numărul lor va creşte în următoarele saptamâni. Ei se  reunesc sub aceeaşi cupolă a Convention Center, la un târgul Media Market Place. Fireşte, Los Angeles-ul va pune la bătaie Universal Studios Hollywood, Cirque du Soleil cu un spectacol de zile mari,  Kodak Theatre, locul unde se decernează anual premiile Oscar, Bulevardul starurilor cu peste 2.000 de stele,  Filarmonica Walt Disney, o clădire futuristă etc. Printre românii prezenţi aici se numără şi grupul nostru editorial, pentru a 13 oară consecutiv la International Pow Wow, dar şi Olimpic International Turism, condus de George şi Mihaela Nicolescu (companie românească de travel prezentă pentru a 17 oară), lider al vânzărilor pe piaţa americană. Pe curând.

DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU


CAPPADOCIA – dincolo de imaginaţie
Pământ al frumoşilor cai, spune o legendă, pământ al mândrelor case au interpretat alţii… Toate superlativele s-ar potrivi pentru Cappadocia – centrul podişului Anatoliei. O destinaţie completă, un pol al turismului religios ortodox, un ţinut dur dar suav, inegal, spectaculos, greu de exprimat. În fine, pământul din care turcii scot azi bani din piatră seacă! Şi la propriu, şi la figurat!

Nu e o poveste sau o expresie de efect. Turcii chiar scot bani din piatră seacă! Turistul abia picat în podişul arid, la peste 600 km distanţă de coloratul Istanbul, se crede, cumva neliniştit, prea departe de Ankara ca să mai simtă în spate suflul civilizaţiei cu care este obişnuit. Oftează însă uşurat odată ce intră în hotel. Camerele şi restaurantele săpate în stânca albicioasă şi mai ales terasele panoramice, dichisite cu flori fac din orăşele de provincie ca Urgup sau Nevsehir locaţii perfecte pentru cel puţin o vacanţă de o săptămână în Cappadocia. 7 zile care trec prea repede, pline ca o lună, în împletirea înşelătoare a imaginaţiei cu timpul.

Oraşele de sub pământ
Regiunea are 36 de localităţi subterane, săpate în timpul legendar al Imperiului Hitit. Şase dintre ele se pot vizita fiind amenajate ca atare. Kaymacli pare a fi cel mai mare, având 8 niveluri. Patru dintre ele sunt curăţate şi vizitabile, însă orice aventurare necesită o bună stăpânire de sine. Camerele joase, miile de uşi, ferestre rotunde, nişe, sutele de coridoare şi trepte, formează un labirint. Traseul de urmat este marcat cu săgeţi dar orice schimbare de direcţie sau abatere te poate confuza uşor. Atmosfera închisă, apăsătoare, protectoare în acelaşi timp, îţi pune imaginaţia la încercare cu gândul la sutele de ani în care oraşul a fost locuit de numeroasele populaţii ce s-au perindat prin Anatolia, ori de creştinii prigoniţi de romani. Hambare, capele, grajduri, bucătării, fântână, ventilaţie nat

Cu ochii vulturului
Centrul regiunii este Uchisar, poate nu întâmplător cel mai înalt punct panoramic. Din „castel” – un con vulcanic brodat de locuinţe, se lansau porumbei cu mesaje către toate văile Cappadociei. Astăzi aici merită să stai mai mult de o oră. Lasă deoparte negoţurile de covoare, de ceramică, vânzătorii de suc de rodie care te îmbie cu „viagra turcească” şi priveşte… Podişul e la picioarele tale, cu ai săi dervişi zburători sau cadâne, înveşmântaţi în alb, galben şofran, nisipiu – ei sunt conurile împietrite care dau magia ţinutului. Vântul e sec în lunile reci, umed şi parfumat spre primăvară. Imaginaţia zburdă fără bariere şi fiecare se lansează în jocul interpretării: unii văd tichii de pitici, alţii ciuperci gigantice ori turnuri solitare. Ca şi Kaymacli ori Uchisar, Goreme este un punct atacat în sezon de vizitatori. Peste 30 de biserici, construite în secolele X-XII, au fost delimitate în cadrul Muzeului în aer liber Goreme. Aleile pietruite, băncile de piatră, micile terase cu vedere spre unghiuri ascunse ale sitului fac o vizită plăcută în interiorul acestui spaţiu asemănător ca şi aspect liniştit, cu interiorul unei mânăstiri. Bisericile sunt modeste ca dimensiuni, viu decorate cu fresce, iar numitorul comun al creştinismului creează sentimentul de cunoscut, de apropiere.

Văile rămase fără timp
Împrejmuită dar neamenajată Valea Zelve este o sălbăticie de roşu vulcanic. În fapt sunt trei văi săpate în tuf, care se împletesc cu ascunzători, biserici, grote, şi mici chei de basm, ca într-un joc pentru cavalerii aflaţi în căutarea secretului vieţii fără de moarte. Sutele de case au fost locuite până în 1924, când erodarea accentuată i-a determinat pe localnici să se mute din cuibul de piatră. Unora li se pare stranie aşezarea, altora ca având un magnetism special. De pe vârfurile sale, privirea zboară către întinsul vărgat în culorile amiezii anatoliene, cu vinele sale albăstrii, cu unduirile uneori mătăsoase, înşelătoare, ca o fată Morgana a ţinuturilor reci.

Cu totul diferită este Valea Ihlara, care trebuie vizitată de dimineaţă. Canionul săpat de râul Melendiz are peste 150 metri adâncime şi din abisul său, munţii acoperiţi cu zăpadă, par mai degrabă tablouri care decorează peretele unui living generos. Există mai multe puncte de acces, amenajate cu parcări şi restaurante, coborârea dar şi urcarea fiind destul de solicitante. Sutele de trepte necesită cel puţin 30 de minute. Valea fertilă a folosit drept loc de adăpost al primilor creştini izgoniţi de romani. Pe aproape 10 kilometri bisericile cu arcade alternează cu pajişti perfecte pentru grădini şi case… săpate în piatră. Liniştea, susurul râului, copacii care aici abundă de parcă ai fi în alt pământ şi nu în Cappadocia deja cunoscută, cu toate te atrag într-o drumeţie care dureză fără a putea spune cât – căci spaţiul pare a fi rămas fără timp.

În fiecare seară care se coboară peste podişul anatolian, arid parese doar în cărţile de geografie, revii la hotel. Exerciţiul zilei te-a epuizat dar găseşti destulă energie pentru un spectacol de dans tradiţional, o cină simplă dar gustoasă la restaurantul cu scaune şi mese de piatră. Tarabele pline de mărfuri îmbietoare te cheamă în stradă şi pui în geamantan şi o statuetă de… piatră. Cappadocia e ţinutul dincolo de imaginaţie.

SÎNZIANA CONSTANTINESCU


Muzeul Gucci – linia artiştilor florentini

Moda atrage, pasionează, inspiră, subjugă. Moda produce ambiţii, nebunii, manii. Atunci însă când un creator celebru deschide un muzeu, ceva se schimbă. Vă invităm deci la o vizită în recent deschisul Gucci Museo, de la Florenţa.

Locaţia muzeului este una grăitoare, chiar în Piaţa Signoriei, într-o clădire impunătoare dar discretă, lângă muzee şi statui celebre. La parter aflăm povestea din spatele unui nume răsunător în lumea modei: Guccio Gucci, uşier la Hotelul Savoy din Londra, se întoarce, fascinat de lumea elegantă şi rafinată a Angliei, la Florenţa. Aici va deschide în 1921 un atelier în care vor fi fabricate primele sale serii de… geamantane. Poate nu ştiaţi asta!

Pe cele două etaje ale muzeului  sunt expuse, pe etape, creaţii ale casei Gucci, de la linia sportivă dedicată golfului, până la rochii seducătoare din lame, purtate pe covoarele roşii de la New York, Paris sau Cannes, în 2011. Eşarfele de mătase ori rochiile din seria florală inspirată de Grace de Monaco în 1966 dar şi colecţiile de genţi sunt exponate în faţa cărora, majoritatea turistelor vor zăbovi cu încântare.

Intrarea la muzeu costă 6 euro, se pot face rezervări pentru grupuri şi ghidaj, iar vizita durează de la 30 minute în sus. Tot atâta timp sau chiar mai mult se poate petrece în magazinul muzeului dar, mai ales în cafenea. Magazinul este în fapt o librărie excelentă, cu albume şi cărţi de artă, dar şi cu mici suvenire marca Gucci, de la breloc de cheie la casetă cu cuburi de zahăr în formă de logo GG. Cafeneaua şi restaurantul sunt deschise până la miezul nopţii iar selecţia de băuturi şi prăjituri ne-au fermecat. La fel şi servirea elegantă, amabilă şi discretă a Dorinei. Dacă mergeţi la Florenţa, la muzeul Gucci, salutaţi-o cu drag din partea noastră pe Dorina Oroş, o bănăţeancă devotată locului, cu formaţie şi pasiune de…somelier.

SÎNZIANA CONSTANTINESCU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Mapamond, Numarul 96 and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*