CONGRES FIJET: Transilvania, mai mult decât te aştepţi ! (2)
Vizita de documentare a celor 200 de jurnalişti şi editori de travel din întreaga lume a continuat, după Bucovina, cu un periplu în Transilvania. Cel de-al 53-lea Congres al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism (FIJET), organizat pe baza unui proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET ROMÂNIA, în parteneriat şi cu sprijinul logistic al Ministerului Dezvoltării regionale şi Turismului (MDRT), a inclus alte experienţe memorabile.
AM DEVENIT CAVALERI AI ORDINULUI LUP.
Primul popas al vizitei de documentare a fost la Pasul Tihuţei. Aici ne-am întâlnit cu statuia scriitorului Bram Stoker şi amintirile Contelui Dracula. Un pahar de ţuică roşie, ne-a transmis ceva din misterul locului şi mai puţin despre obiceiurile unui vampir născut în scutecele de celuloid. De acolo ne-am îndreptat spre Cetatea Medievală a Sighişoarei unde am avut parte de două nopţi magice şi misterioase. Primirea la porţile vechiului burg a fost încărcată de istorie şi de punerea în scenă a unui ritual în care toţi invitaţii prezenţi au fost înnobilaţi cu diploma „Ordinul cavalerilor lup”.
Îmbrăcaţi în costume de epocă, tineri entuziaşti ne-a dăruit două coliere – cu capul lupului dacic (Dacus Lupus), respectiv cu o potocoavă şi o căpăţână de usturoi -, menite să ne poarte noroc şi, fireşte, să ne păzească de spiritele rele. Atmosfera i-a pătruns pe toţi invitaţii care a doua după-amiază au fost martorii unui spectacol unic. El a fost promovat de aceeaşi trupă a artistică a Asociaţiei „Ordinului cavalerilor lup”, condusă de Liviu Pancu. Regizor şi actor la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, loc de unde-şi trage seva şi inimoasa echipă, Pancu este în acelaşi timp şi iniţiatorul teatrului particular “Scena”. Spectacolul a adus în faţa jurnaliştilor de travel, copiii de la Ansamblul local “Plaiurile Ardealului”, condus de Viorel Răduţ. Lor li s-au alăturat cu recitaluri excepţionale maeştrii Dumitru Fărcaş, Gheorghe Turda, Ion Lăceanu, Leontina Pop, dar şi interpreţii Aurel Tamaş şi Ionuţ Fulea. Invitaţii au savurat, într-un mod aparte, melodiile interpretate de Ion Lăceanu la… frunză. Nu cea din campania turistică, ci frunze naturale din… Grădina Carpaţilor. “Ordinul cavalerilor lupi” a învins în finalul spectacolului atât dragonul cât şi spiritele malefice, iar Dracula s-a retras în lumea poveştilor recreate de noile generaţii de artişti… medievali. Evenimentele au avut sare, piper şi toate ingredientele necesare unui succes artistic.
– ÎN MĂRGINIME PE URMELE UNUI MĂR DE AUR.
Imaginile evenimentului sighişorean ne-au urmărit în celelalte etape ale vizitei noastre. Am coborât spre un alt oraş medieval – Sibiu, apoi în Mărginimea Sibiului, zonă distinsă cu un Golden Apple, cu doi ani în urmă. Muzeul icoanelor pe sticlă de la Sibiel şi un scurt program cu “Nunta la români” au fost la fel de bine primite. În timpul vizitării unor gospodării ţărăneşti, nu muzee ci spaţii locuite, un vechi prieteni al nostru Oleksii Soloviov, membru al FIJET Ucraina, care a publicat numeroase articole despre România, făcea o interesantă observaţie: “Peste 4-5 ani aceste zone pline de tradiţii, ţara dumneavoastră în ansamblu, vor deveni la la fel de căutate cum este Cehia astăzi. Turiştii vă vor invada şi atunci s-ar putea să regretaţi multe dintre aceste lucruri naturale care se vor comercializa, se vor altera. Depinde de cei care fac turism rural în această zonă, să păstreze un echilibru pe termen lung, în care să nu fie pierdută omenia, ospitalitatea, natura în stare pură.” De reflectat.
Salvatore Cifalino, jurnalist şi profesor la Universitatea “Giuseppe Cristaldi” din Sicilia, a fost şi el de părere că “România are resurse naturale profunde, iar locuitorii ei au o incredibilă forţă de a socialibiliza într-un mod spontan , cu aceeaşi profunzime pe care o avem noi, italienii. Nu doresc ca aceasta să fie o concluzie, dar trebuie să o spun – România este o ţară fascinantă cu viitor în turism”.
După aceea am ajuns la Castelul Bran, la Castelul Peleş, unde am vizitat, ce-i drept, numai grădinile (aici a fost o problemă de organizare şi comunicare), la Cazinoul din Sinaia, unde primăria localităţii a ştiut să trateze cum se cuvine un asemenea eveniment. În Sala Oglinzilor, dincolo de delicatesele gastronomice s-au ţinut speachuri, s-au făcut promisiuni şi s-au legat noi prietenii, care vor dura cu siguranţă peste ani. Acolo, dar şi pe tot parcursul drumurilor bucovinene ori transilvane câştigătoare a fost şi rămas România.
– PROFESIONIŞTII DIN FRUMOASA ŞI CULTA ROMÂNIE.
“După ce am ajuns la Madrid am realizat dimensiunea eforturilor pe care le-aţi depus pentru organizarea Congresului FIJET. A fost un eveniment complet în diversitatea lui şi asta exprimă că România este foarte impresionantă prin tradiţiile ei vii, prin vestigiile istorice şi culturale, mare parte figurând în patrimoniul mondial al UNESCO. Vă transmit un salut afectuos şi mii de mulţumiri pentru aportul la Congres al profesioniştilor din frumoasa şi culta Românie”. Aşa a simţit Miguel Angel Brera, preşedintele de onoare al FIJET, după reîntoarcerea acasă. Şi a dorit să ne transmită acest lucru.
– PE URMELE ANEI ASLAN.
Anais de Melo, preşedintele FIJET Mexic, a fost impresionată de vestigiile medievale întâlnite la Sighişoara, Bran şi Sinaia dar în acelaşi măsură “de cremele Anei Aslan, o adevărată legendă în ţara mea. Se ştiu multe lucruri despre efectele miraculoase ale Gerovitalului dar mai puţin despre atracţiile turistice ale dumneavoastră. Acum am descoperit că că avem afinităţi culturale comune şi că atracţiile naturale din România au un potenţial uriaş. Mai mulţi prieteni m-au rugat să le aduc măcar o cutie cu un produs Aslan şi de aceea am căutat să le îndeplinesc dorinţa. A fost o manifestare frumoasă cu oameni optimişti, contemporani cu o lume umbrită de tristeţe şi grijile cotidiane”.
– A FOST O ORGANIZARE EXCELENTĂ.
Care a fost părerea lui Jim Thompson, directorul de congrese şi evenimente al FIJET, despre evenimentul găzduit de ţara noastră? Jim a apreciat “minunata ospitalitate cu care am fost primiţi. Organizarea a fost excelentă şi pentru asta mulţumim foarte mult colegilor noştri de la FIJET România şi, în aceeaşi măsură, conducerii Ministerului. Locurile arătate au fost superbe, iar gazdele profesioniste care au îmbinat informaţiile cu un umor de bună calitate. Evenimentul găzduit de ţara dumneavoastră va rămâne în memoria noastră. A fost o adevărată plăcere să lucrăm cu un grup atât de talentat, format din membrii Clubului Presei de Turism – FIJET România. Bineînţeles că vorbesc şi în numele membrilor FIJET International. Mulţi dintre ei şi-au exprimat o puternică dorinţă de a reveni în ţara dumneavoastră. Alături de reportajele şi producţiile care vor apărea despre locurile vizitate vă vom trimite şi un CD, cu cele mai reuşite colecţii de imagini realizate de fotograful oficial, colegul nostru din State, Riker Lomas. Sperăm că toate vor fi de folos la promovarea turismului românesc”.
– INVESTIŢIA ÎN IMAGINE ESTE O LUPTĂ PERMANENTĂ.
Elena Udrea scria la începutul manifestării pe un suport electronic: “Timp de nouă zile, România este gazda celui de-al 53-lea Congres Mondial al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism (FIJET). Între 17 şi 25 septembrie, 200 de jurnalişti de la prestigioase publicaţii de turism au evaluat şi promovat potenţialul turistic. Simplul fapt că evenimentul are loc în România este o recunoaştere a progreselor făcute în ultimii ani. De altfel, decizia organizării Congresului în ţara noastră a fost luată în 2009, când România a primit nu mai puţin de trei „Mere de Aur” (Pommes d’or), una dintre cele mai prestigioase distincţii din domeniul turismului la nivel internaţional. Anterior, România primise un singur Măr de Aur, în anul 1975. Într-un alt mesaj, distribuit participanţilor la Sighişoara, ministrul Udrea mai sublinia că: “În general, ţările se luptă pentru organizarea acestui congres, iar locaţia aleasă este întotdeauna o destinaţie la modă în perioada respectivă. Pentru cele nouă zile petrecute în România, organizatorii au pus în valoare potenţialul natural, dar şi destinaţii turistice culturale de primă mână. Evident, întregul Congres stă sub semnul brandului naţional de turism: Explore the Carpathian Garden. În acest context, mi-ar plăcea foarte mult dacă şi jurnaliştii români care scriu despre turismul naţional ar adopta mai mult din modul de raportare al străinilor la ţara noastră”.
DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
