Wellness, Spa şi alte delicatese pentru sănătate (1)
Românii nu mai ştiu aproape nimic despre ce se întâmplă în staţiunile balneare şi de… tratament. Singura percepţie este că majoritatea au fost jefuite şi distruse de privatizări făcute fără cap, prin procese de proprietate şi revendicări, de interese locale, mai bine zis de dezinterese locale. Dar asta e o jumătate de realitate.
Aşa a decăzut celui mai important segment al turismului românesc. Balnearul e important, pentru că are resurse naturale inepuizabile, afirmă specialiştii. Important, pentru că funcţionează pe tot parcursul anului şi pentru că, odată cu îmbătrânirea populaţiei, clientela creşte în mod natural. Dar turismul de tratament autohton nu este singur pe lume. Avem în Europa competitori mari. Chiar dacă ne credem buricul pământului nu mai contăm de o vreme pentru că ne-am pierdut pieţele internaţionale furnizoare. Numeroase hoteluri au fost pur şi simplu distruse de… investitori nepricepuţi în paralel cu conceptul unitar de staţiune balneară. Nu facem atingere la bazele de tratament. Multe dintre ele au supravieţuit graţie unor oameni cu viziune şi unui minim de circulaţie turistică asigurată prin Ministerul Muncii. Majoritatea staţiunilor trăiau din deverul turiştilor trecuţi de 55 de ani. Cam acesta era tabloul anilor 2000.
Ce e de făcut ?
Ar fi nevoie de promovare spun specialiştii la unison. De promovarea noului potenţial 
investiţional. N-o fac nici Ministerul nici Organizaţia Patronatului Balnear din România. N-o fac nu pentru că nu ar avea bani ci pentru că pur şi simplu nu ştiu cum. Fără prea multe vorbe un travel agent român – Accent Travel & Events – a organizat un info-trip pentru reprezentanţii agenţiilor care fac incoming ori turism intern şi doresc să vândă în cunoştinţă de cauză, mai mult turism balnear. Directorul general Lucian Boronea explică: “Nu poţi convinge un client să cumpere ceva ce tu nu ai văzut. Turismul balnear va continua să crească în vânzările naţionale. Şi aici este rolul agenţiilor de turism. E vorba de mulţi bani cheltuiţi şi ne aşteptăm ca şi hotelierii din zonele balneare să adere la asemenea iniţiative de promovare. Ne confruntăm cu o inerţie. Ea trebuie spartă repede, pentru că altfel pierdem nu numai bani ci şi poziţii în faţa competitorilor internaţionali. Stăm pe un bulgăre de aur dar unii n-au aflat nici azi. A fost o provocare, şi mă bucură că Traveller Magazin este alături de acest proiect. El merită continuat şi de alte instituţii şi organizaţii”.
PREDEAL: A apărut noul ORIZONT
Infotripul a început cu o surpriză la altitudine. Hotelul Orizont a rămas istorie. Acum a apărut noul Orizont care şochează încă de la intrare prin designul promovat la nivel de 4 stele. Atmosfera este concentrată pe natural, montan, combinaţiile de verde, crem şi maro fiind dominante. Parterul ca şi mezaninul au fost revoluminate aici apărând spaţii exclusiviste pentru discuţii şi întâlniri, printre care şi o cigar-room, mobilată cu canapele confortabile din piele – ne precizează tânărul Dan Maria, specialist în probleme de marketing al complexului. Loc de leneveală şi idei. Hotelul este poziţionat pe segmentul conferinţe şi Spa, iar dotările rezonează la un asemenea target. Spaţiile de cazare sunt de top, zona de întreţinere şi piscina de asemenea, ca şi centrul Spa unde vă veţi putea relaxa înconjurat de susurul unor izvoare, arome energizante, saune uscate, umede sau cu infraroşu. Hotelul este pregătit pentru a primii 260 de turişti. Amosfera cu lumini filtrate a holurilor şi echiparea camerelor arată că banii au fost investiţi cu folos. Partea de business este fortificată cu un nou corp de clădire unde s-a amenajat o mare sală de reuniuni. La parterul acesteia se amenajează o Cramă cu specific românesc, semn că nici gurmanzii nu au fost uitaţi. Mai ceva ca la Palm Beach. Nu e o metaforă. O spunem în cunoştinţă de cauză.
COVASNA: Investeşte în inima ta!
Credeţi sau nu, vă puteţi simţi ca în Elveţia şi la Covasna. Poate chiar mai bine, susţine Ovidiu Olariu, directorul de marketing al hotelului Clermont (4 stele), deoarece aici veţi avea cu ce să vă îngrijiţi inima, rănită de dragoste sau paradită de stresul vieţii. Dacă n-aţi auzit de viagra românească, asta ca să-l citez pe Herman Rosner – preşedintele Camerei de Comerţ a Covasnei -, luaţi-o din loc şi trageţi în această staţiune. E bine, e dovedit, mofetele sunt binefăcătoare pentru inimă iar proprietăţile naturale de aici au funcţii curative magice. Am fugit de la Clermont, o oază hotelieră şi medicală, că altfel ne pierdeam printre masaje cu pietre vulcanice, printre împachetările cu ciocolată şi mentă. Ne-am dus să vedem cum mai arată bătrânele doamne – Covasna, Montana, Cerbul, Hefaistos. Totul este în regulă şi aici. Investiţiile se văd bine de tot în baza balneară şi au crescut în zona de modernizări şi amenajări ale camerelor. Curat şi ospitalier.
SLĂNIC MOLDOVA: Caută perla coroanei!
La Slănic Moldova am rămas şocaţi de mai multe ori. În bine şi în rău. În bine – celebrul Parc de promenadă şi-a recăpătat strălucirea, e funcţional, e primitor iar clădirea cazinoului e restaurată în stilul ei original. Păcat că nu este accesibilă pentru diverse activităţi turistice şi de faptul că la exterior a fost „perforată” cu nişte urâţenii parabolice. Într-o oază de noroi, a apărut o bijuterie de 4 stele care se numeşte „Coroana Moldovei”. Hotelul e înconjurat de tot felul de clădiri catastrofale. Se pare că investitorii au avut gustul riscului şi au pariat pe această zonă. Merită dacă treceţi pe acolo să trageţi la acest hotel boutique, cu camere tematice ce emană atmosferă de epocă. Puteţi fi vedetă, măcar o noapte, dacă alegeţi, spre exemplu, camera Marlin Monroe – ale cărei secrete au fost dezvăluite de managerul Adrian Durdunescu. Clădirea Centrului de tratament este bine întreţinută şi a trecut printr-o restaurare reuşită. Catastrofală pentru arhitectura Slănicului a fost decizia amplasării unei săli de sport chiar în centrul economic al staţiunii ca şi libertatea de a folosi ce culori vor… muşchii patronilor, la zugrăvirea unor unităţi de cazare. Aşa-zisul complex Pufu, bate recordul la… galben.
BALVANYOS: O investiţie superbă, dar dezechilibrată
Am fost curioşi să vedem cum arată noua investiţie făcută de actualii proprietari ai Grand Hotel Balvanyos. Jos pălăria. 4 stele curate. 112 camere. Finisaje foarte bune, spaţii luminoase, impecabil organizate, restaurant pus în valoare de suporturile decorative. Există însă un paradox. „Seamănă mai mult cu un spital, un sanatoriu decât cu un hotel. A dispărut însă baza de tratament!” – a rezumat un travel agent cele inspectate.
Nici despre turismul de conferinţe nu prea poate fi vorba, sala de evenimente fiind destul de modestă. În plus ea este amenajată într-o cădire din afara hotelului. Rămâne de văzut unde şi cum va fi revalorificată partea de turism balnear. Aerul şi peisajul sunt extraordinare, ideale pentru turism activ, dar numai atât nu ajunge pentru a petrece aici un sejur măcar de o săptănână.
BĂILE TUŞNAD: Mişcarea e sufletul sănătăţii
După mai mulţi ani de abandon la Tuşnad se simte bătaia peştelui, adică a investiţiilor. „Perla Transilvaniei” mai are până să-şi recapete strălucirea. Locul e încă „fracturat” de spaţii şi clădiri degradate dar sunt şanse ca principala zonă de promenadă să fie refăcută de către primărie. În partea de tratament hotelul Ciucaş îşi caută o nouă identitate şi clientelă, cu cele 3 stele. Este în curs de dezvoltare a unor de săli de conferinţe, pe care ni le-a prezentat Ileana Colcer, directorul hotelului. Şi complexul Tuşnad, care merge pe programe de tip antistress „Departe de lumea dezlănţuită”, antiobezitate „Adio kilogramelor în plus”, sau de repunere în formă prin „Terapie pentru trup şi suflet” arată că lucrurile s-au mişcat destul de bine în zona de întreţinere. Există piscină cu apă minerală, duş subacval, saună, fitnes precum şi sală de forţă. Dacă nu vreţi să trageţi la fiare, mergeţi la schi, pe o pârtie cochetă, ideală pentru începători şi pentru copii – ne informează Kalamar Andor, preşedintele Asociaţiei de Turism Băile Tuşnad. E amplasată lângă hotelul Fortuna de 3 stele, promovat ca bio-hotel. Dacă sunteţi curioşi, că aşa-i stă bine călătorului, merită să descoperiţi această oază plină de verdeaţă şi căldură. În numărul viitor ne vom întâlni cu alte 5 staţiuni.
MARIAN & DOINA CONSTANTINESCU
SIBIU: cu forţă şi determinare, înainte!
Vă gândiţi probabil că Sibiul nu prea mai are ce inventa în turism. Regiunea e deja iubită de turiştii germani, oraşul a fost Capitală a culturii europene… În reportajul de faţă veţi citi despre noutăţile din zonă, despre acea realitate care ne contrazice în permanenţă, şi ne arată că lucrurile se schimbă, cu pasiune şi răbdare, în bine.
FOTO SIBIU | FILME SIBIU
Să te tot duci cu… pluta
Leit-motivul „nu s-a făcut nimic” nu este aplicabil în Sibiu, căci nu este invocat. Sub 
aspectul ofertei de cazare noutăţile sunt evidente. Hotelul Roberts surprinde prin eleganţă şi bun simţ. Propietarii, ea româncă, el american, fac ceea ce ştiu: oferă servicii hoteliere de calitate şi mai ales îşi iubesc oraşul şi ţara. Ianina e o ardeleancă domoală, iar Sean e un newyorkez get-beget. Au ales România pentru a-şi creşte copii „într-un mediu sănătos, cu aer curat şi mâncare bună”- părerea lui sinceră.
Vizitarea Academiei şi Bisericii Evanghelice din Sibiu oferă o surpriză de anvergură: Muzeul Landlerilor şi povestea lor. Aici aflăm că zicala „venit cu pluta pe Dunăre” are un dureros fundament istoric şi exprimă tragedia unei populaţii strămutate din ţara natală, Austria, pe atunci în imperiul Austro-Ungar, din motive ce ţineau de libertatea religioasă, la marginea de est a imperiului, în zona Sibiului. Alungarea landlerilor din imperiu s-a făcut cu … plutele pe Dunăre.
Stiaţi că Muzeul Naţional Brukental, fanionul cultural al oraşului este printre primele muzee private din Europa secolului al XVIII-lea şi că în anul 2010 a primit, din partea Uniunii Europene, ca o recunoaştere a valorii sale, premiul Europa Nostra?
Trecut istoric şi… termal
Nu trebuie uitat faptul că prin muzeele sale Sibiul oferă o imagine bine conturată a multiculturalităţii zonei în toate epocile istorice. În acest context se înscrie şi vizitarea Muzeului Municipal din Mediaş, posesor al unei impresionante colecţii de costume şi vestimentaţii specifice locului.
Oraşul s-a dezvoltat în jurul cetăţii, inima sa istorică, iar acum bate în ritmurile prezentului: lanţul hotelier Binder Bubi -modern şi rafinat, Hotelul Traube un hotel boutique a cărui atmosferă de început de secol XX, cu mobilier autentic te cucereşte pe loc.
Complexul balnear de la Ocna Sibiului, o staţiune mai veche decât amintirile noastre, atestată documentar pe la 1263, este o altă surpriză. Efortul depus de Corina – Simona Drăcea şi soţul ei stabilit aici din Austria, s-a materializat prin restaurarea cu succes a bazei hoteliere, respectîndu-se stilul original, cu ajutorul unor specialişti ungari. În prezent se termină şi lucrările de modernizare a bazei de tratament. Stiaţi că şi aici există piscine cu apă termală şi că funcţionează non stop? Fuga la băi!
În ceea ce priveşte restauraţia, nu vă faceţi probleme! Există o competiţie a gustului şi fiecare pensiune oferă ceva deosebit, căci în zonă s-a păstrat specificul local, nu doar în construcţii, ci şi la mâncare. Răspîndite în Sălişte, Gura Râului, Răşinari, Albota, pensiunile surprind prin programele şi surprizele oferite turiştilor, astfel încât au ajuns locaţii repetitive.
Locaţii pentru „trai pe vătrai”
Cum să nu revii la pensiunea Rudi & Ella propietatea unei familii deosebite… el olandez, ea româncă şi doi copii minunaţi. Aceeaşi referire a lui Groot Koerkamp cu privire la alegerea sa: calmul şi frumuseţea zonei, oamenii, siguranţa creşterii copiilor şi evident, mâncarea românească. Deşi nouă, se revine şi la pensiunea La Taifas (nici o legătură cu localul din Bucureşti) căci a devenit locul ce-i cheamă pe pasionaţii de caricatură. Propietarii au părăsit Bucureştiul cu inima uşoară. Mădălina Apostol spune că şi-au regăsit viaţa şi bucuria de a trăi.
Că vorbim de mâncare: prăjituri de casă ca în zona Sibiului, mai rar! Femeile care le prepară, fie că se numesc tanti Maria, Ileana sau Maricica, pot oferi lecţii celor mai exigenţi cofetari şi patiseri. Nu mă credeţi? Opriţi-vă la pensiunea Sânziana şi gazdele vă vor copleşi cu atenţia lor. Sentimentul dominant este că eşti acasă. Dacă tot nu v-am convins, cereti găzduire la Pensiunea Domnescu. Expresia „trai pe vătrai” descrie ambientul, spune Maria Domnescu. Ajută să ştiţi că cel care prepară mâncarea este un reputat chef, Costel Domnescu. El a dat strălucire bucătăriei de la Athenee Palace dar şi unor localuri din Germania. Sătul de fiţele hotelurilor de lanţ s-a retras la vatra sa cu tot arsenalul profesional. Avantaj net pentru turişti.
Nu vă agitaţi! Ştiu că orăşeni fiind nu prea le aveţi cu viaţa la ţară. Există alternative. Păstrăvăria Albota este una din ele. Amplasată la poalele Arăpaşului se integrează perfect în peisaj.Tot ceea ce serviţi aici, de la afinată la păstrăv şi lapte proaspăt muls este obţinut din producţia proprie. Datorită calităţii serviciilor există o clientelă fidelă iar Martin Mueller, patronul german, continuă să planifice noi investiţii. Da, în mod categoric îi place în România!
Crochiu de călătorie
Tot mai ezitaţi? Schimbaţi direcţia spre staţiunea Păltiniş. Popas obligatoriu la Curmătura Stezii, un loc îmblînzit pentru seri romantice în inima naturii. Dacă insistaţi, atunci Păltinişul vă aşteaptă cu peisajul şi hoteluri larg deschise. Iar la Casa Turiştilor veţi întâlni un manager şcolit în Ungaria, Csaba Gyarmati, îndrăgostit de zonă şi dornic să aducă în staţiune cât mai mulţi turişti. Să nu uităm că Paltinişul este prima staţiune turistică a ţării, atestată ca atare în 1894. În plus este staţiunea românească aflată la cea mai mare altitudine – 1442 metri. În mod cert aerul inspirat va fi la fel de pur precum cel respirat de Constantin Noica, filosoful emblematic al Şcolii de la Păltiniş.
Ceea ce v-am arătat în acest reportaj reprezintă doar un crochiu de călătorie, căci zona Sibiului este un sac turistic fără fund. Documentarea a fost prilejuită de un eveniment turistico-promoţional puţin remarcat de presă. Lansarea revistei-catalog Force Tourism, ediţia dedicată judeţului Sibiu. Redacţia revistei are o bogată experienţă, cele peste 24 de ediţii anterioare fiind mărturia unui profesionalism dedicat şi onest. Până aici nimic deosebit, deosebit a fost efortul, parteneriatul privat, realizat cu FPTR, de a face o 
documentare concentrată asupra ofertei turistice a zonei. Deci ceea ce nu fac ministerul de resort sau ANAT pentru promovarea ofertelor interne face, face după o muncă grea dar dedicată, un editor privat de presă turism.
Efortul organizatoric depus de Force Turism şi FPTR, singura organizaţie profesională care a pus umărul în proiect, a determinat autorităţile locale să se implice şi să dea consistenţă evenimentului. Ne-au fost alături primarii localităţilor vizitate, Consiliul Judeţean Sibiu, Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu şi opitalierii proprietari ai hotelurilor şi pensiunilor amintite.
DOINA CONSTANTINESCU
