CLUJ – PORNIŢI PE ACEST DRUM !
Paradoxal, dar Clujul este una din noile enigme ale turismului românesc. Deşi judeţul s-a dezvoltat economic şi cultural mai mult decât vecinii săi, impactul turistic este minor iar potenţialul său apare ca o mare necunoscută. Aţi auzit de domeniul de la Ciucea, de balmoş cu bureţi ori de cafea cu şampanie? Oricare ar fi răspunsul… porniţi pe drumul Clujului cu noi!
Documentarea materialui a fost prilejuită de un info-tur organizat de Asociaţia Force Turism, care a realizat, în parteneriat public-privat, o nouă ediţie a catalogului revistă dedicat judeţului Cluj. Turişti nu prea sunt în zonă dar preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Vioreanu, pledează pentru Cluj cu mult respect şi convingere. El a prezentat, în conferinţa de presă, proiectele privind dezvoltarea viitoare a judeţului: ambiţia cea mai mare a Clujului este ca oraşul să devină capitală Culturală europeană în 2020.
Unde stăm şi ce gustăm?
S-o luăm uşor, ardeleneşte! Ce caută turiştii în primul rând? Locuri de cazare confortabile şi accesibile. La acest capitol oraşul este competitiv, având hoteluri şi pensiuni care aşteaptă cu porţile deschise. „Grand Hotel Napoca a trecut printr-un program de modernizare de 7,5 milioane de euro” – ne-a spus proprietarul său Petre Ghiran. În prezent hotelul, cel mai mare din Cluj, cu 166 de camere, deţine şi cel mai mare centru de conferinţe din Transilvania, cu o capacitate maximă de 4000 locuri! La fel de bine se prezintă, la alte dimensiuni, hotelul Univers T. „El a fost redat circuitului turistic anul acesta, după o renovare ce a necesitat 3,5 milioane euro” a spus Brânduşa Mândru, directoarea complexului. Lista poate continua cu Golden Tulip Ana Dome, Hotel ARY, Hotel Opera Plaza.
Ce mai vrea orice turist? Păi, să mănânce cât mai bine! Aici lista pare nesfârşită dar am selectat trei locaţii absolut deosebite. Pentru cină încercaţi localul tradiţional din hotelul Restaurant Agape: bucate alese, un mix gastronomic specific ardelenesc şi oameni primitori. Un prânz ales trebuie servit la restaurantul Via, în inima oraşului, ascuns pe o străduţă în spatele clădirii fostului hotel Continental (azi din păcate în paragină!). Via este un local intim, foarte simplu şi elegant, cu o bucătărie de excepţie. Rezultatul? Mănânci ca un prinţ! „Confit din pulpe de raţă” şi un desert „Decadence” fac furori printre gurmanzi! Iar dacă vreţi să ascultaţi nişte lăutari autentici, al căror nume a devenit renume, mergeţi seara la… Sinaia. Restaurantul Sinaia. Pentru o cafea cu poveste vă recomand să vă suiţi în dealul Clujului la restaurantul Da Vinci. Amplasat într-o oază de verdeaţă cu căsuţe pentru păsări în copaci, oferă o vedere relaxantă către dealurile ce împrejmuiesc oraşul. Cafeaua, prăjitura şi paharul de şampanie servite aici vor avea gustul echilibrat, perfect, al lucrului bine făcut.
Se bucură ochii şi sufletul
Ce poate face un turist în afara Clujului? Obligatoriu se începe cu un sejur în zona montană Beliş, în Apuseni, o drumeţie la Cascada Vălul Miresei, sau la Cheile Turzii. Cele din urmă sunt vizitate anual de peste 100.000 de turişti. Pensiunile din zonă sunt numeroase şi ţinând cont că oferă facilităţi moderne de cazare, nu le evitaţi. Încercaţi, la Beliş, un gulaş cu afumătură de mistreţ! Sau, la micul dejun, un balmoş cu bureţi! Pensiunea Meridian vă poate potoli pofta, la fel şi pensiunile Doru sau Georgiana.
Nu vreţi la munte? Atunci alegeţi complexul muzeal de la Ciucea, Castelul şi casa memorială Octavian Goga.
Este un loc legat în eternitate de memoria a doi mari poeţi şi prieteni: Octavian Goga şi Ady Endre. Octavian Goga a achiziţionat domeniul (cu un parc imens) de la văduva poetului, în anii 1920 şi i-a dat o viaţă aparte. Soţia sa, Veturia, a avut în grijă proprietatea (transformată în muzeu în anii 60) şi i-a păstrat aerul de eleganţă familială. Încărcătura spirituală este benefică, veţi pleca mai buni şi mai frumoşi din acest loc. La îndemână vă este Castelul Banffy de la Bonţida, aflat în plin proces de resurscitare prin grija fundaţiei Transilvania Trust. Te aşteaptă o atmosferă romantică în cel mai frumos ansamblu castelar din Transilvania – o ruină care se va transforma într-un centru cultural.
Nu degeaba locul a fost comparat cu Versailles, complexul apărând cu o structură impresionantă, de la curtea de onoare până la parc, grajduri şi turle. Merită apoi să faceţi o pauză de masă la cabana Leghia ca să vă răsfăţaţi cerul gurii cu aroma bucatelor locale.
Unii spun că perla coroanei în turismul clujean este Salina Turda, pe care deja am prezentat-o în revista noastră. Alţii sunt de părere că nu poţi pleca din judeţ fără să te închini la icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula. Legenda ţesută în jurul ei spune o frumoasă poveste despre românism, credinţă, supravieţuire şi speranţă. Pictată de un ţăran în secolul al XVII-lea ea ar fi lăcrimat zile în şir, venind să i se închine credincioşi de toate riturile.
Cât despre cumpărături vă recomand să achiziţionaţi mărfuri cu eticheta „Produs de Cluj”: pantofi Clujana, cartofi de Râşca, brânză Năsal, ceapa roşie de Turda. Acestea sunt, după cum ne-a declarat Ramona Moldovan, preşedinta Asociaţiei „Produs de Cluj” cele mai cunoscute branduri locale ce vor fi promovate în ţară dar şi afară. Dacă v-am trezit interesul, găsiţi-vă pentru o minivacanţă în zona Clujului. Este o şansă în plus să constataţi cât de frumoasă este România şi cât de neştiutori suntem. Ca să iubeşti trebuie să cunoşti! Faceţi efortul! Merită!
DOINA CONSTANTINESCU
Foto: FLORIN ARJOCU (drumliber.ro)
TULCEA – TURISMUL SE NAŞTE ÎN FIECARE ZI
Chiar dacă n-o să credeţi în ultimele două decenii Tulcea, cât o fi el de cunoscut ca oraş cu un mare potenţial natural, nu a avut un album de promovare turistică. Cineva trebuia să vină cu o asemenea iniţiativă, care să îmbine aportul financiar public cu cel privat.
Şi evenimentul s-a întâmplat. În urmă cu o lună Asociaţia Force Tourism, cu o experienţă consistentă în promovarea unor cataloage de destinaţie, am numit publicaţia Force Tourism, a lansat albumul „Tulcea în imagini”. După cum spunea Beatrice Chiriac, preşedintele Asociaţiei „pentru noi a fost o provocare. Nu am mai editat şi produs un asemenea suport până acum. Lucrarea conţine peste o sută de fotografii retro şi prezente, care pun în valoare atracţiile naturale, culturale şi turistice ale oraşului. Într-o primă fază am tipărit în condiţii foarte bune 3.000 de exemplare. Albumul este un bun vector de promovare iar ţinta de informare a acestuia este atât turistul român cât şi cel străin. De aceea textul cunoaşte alături de versiunea română şi pe cele engleză şi germană. Albumul este însoţit şi de un mini ghid al oraşului în care sunt listate opoturnităţile de cazare, de turism cultural şi istoric. Cel de-al doilea se distribuie gratuit.”
La evenimentul care a marcat lansarea albumului Constantin Hogea, primarul municipiului a subliniat că proiectul care s-a materializat este o dorinţă mai veche a domniei sale. „Am privit mulţi ani la rând cu mare invidie la oraşe mai mici cu un potenţial turistic sub cel al Tulcei, care au găsit resurse şi parteneri în editarea unor materiale de promovare turistică, pe care noi nu le-am avut până de curând. Mai ales că în Tulcea sunt investiţii serioase pe acest segment. Aş putea spune că municipiul nostru nu este doar un oraş turistic de tranzit, ci şi un loc de care poţi să îţi aminteşti cu plăcere, unde poţi înopta într-unul dintre cele 8 hoteluri elegante sau în una dintre cele 15 pensiuni şi poţi admira ceea ce poate oferi un oraş cu o istorie veche, cu o aşezare geografică interesantă, aflat într-una dintre cele mai frumoase provincii româneşti aşa cum este de altfel întreaga Dobroge”.
Pe bună dreptate Tulcea nu este doar o fascinantă poartă spre Delta Dunării. Sau doar unul dintre cele mai vechi oraşe atestate de pe teritoriul românesc. În două zile am realizat un slalom printre noile atracţii ale oraşului. Nu ai timp să te plictiseşti. Dacă vrei să trăieşti istoria şi prezentul atracţiilor deltaice mergi neapărat la Muzeul Ecoturistic Delta Dunării. Este unul dintre cele mai frumoase de acest gen din Europa. A fost deschis în urmă cu câţiva ani dar colecţiile sale au fost organizate cu susţinerea financiară provenită dintr-un proiect transfrontalier româno-ucrainean. El sintetizează munca a generaţii de muzeografi care şi-au pus priceperea la dispoziţie pe parcursul a peste 50 de ani. Diorame, pelicani, peşti, căprioare, mistreţi împăiaţi, tradiţii locale concentrate într-o cherhana pescărească, toate vorbesc despre o luma care a fost şi…încă mai este. Nu rata vizitarea Acvariului care este o atracţie de top nu numai prin speciile de peşti ci şi datorită colecţiilor de corali. De acolo te poţi îndrepta spre Muzeul de Artă, recent reorganizat în Conacul Paşei, palat construit între 1863-1865. El a fost complet renovat în cadrul proiectului „Restaurarea şi reabilitarea a două clădirii de patrimoniu din municipiul Tulcea incluse în circuitele turistice regionale”, derulat de Consiliul Judeţean Tulcea. Muzeul valorifică o serie de colecţii de pictură, sculptură, icoane, artă orientală – cum altfel, doar ne aflăm într-un spaţiu multicultural -, grafică şi artă decorativă. De acolo puteţi continua încărcarea bateriile prin cultură frecventând o altă clădire cu valoare istorică. E vorba de Casa Avramide, ce a aparţinut unui prosper întreprinzător local, armatorul Alexe Avramide.
Construită în secolul al XIX-lea ea găzduieşte azi Casa Colecţiilor. După un amplu program de reconstruire şi recuperare a elementelor de arhitectură interioară aparţinând unor meşteri italieni, ea s-a transformat într-un spaţiu activ ce găzduieşte evenimente culturale, concerte, lansări de carte etc. Merită să ascultaţi fascinanta poveste a propietarului şi a moştenitorilor lui. Cultură este însă şi gastronomia, şi pentru că am vrut să testăm unul dintre hotelurile de care amintea primarul Constantin Hogea, am optat pentru o masă pescărească la Hotelul Esplanada. Merită să treceţi şi pe aici pentru a înţelege ceva din farmecul investiţiei făcute de Gheorghe Puflene, în acest complex de 4 stele. Patronul e mai tot timpul acolo dar prezenţa lui este extrem de discretă. Face parte dintr-o familie de investitori în turism, pionieri care trăiesc cu speranţa că această industrie va deveni din ce în ce mai profitabilă. Speranţa nu moare niciodată. După cum se vede nici la Tulcea.
DOINA & MARIAN CONSTANTINESCU
