MARIAN CONSTANTINESCU
Crima cumplită în care a căzut victimă tânăra japoneză a readus în prim plan necesitatea reorganizării serviciilor în spaţiile din proximitatea Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” de la Otopeni. Până să ajungem la chestiune semnalez un aspect trecut neobservat. Organizaţia care a invitat-o pe tânăra japoneză trebuia să-i asigure transportul până la oraşul de destinaţie, doar venea pentru un program de voluntariat. Pe Otopeni e nevoie de „asanarea” serviciilor de taxi, mulţi dintre şoferi fiind adevăraţi piraţi, cu sau fără licenţă, atentatori la buzunarelor clienţilor, în principal străini, că românii cam ştiu cum stau lucurile. În Europa, dar şi în câteva oraşe din ţară, activitatea din perimetrul aeroporturilor este controlată şi autorizată. Ce s-a întâmplat pe Otopeni rămâne incredibil. În nicio ţară civilizată şoferul de taxi sau altă persoană, nu au acces în incinta aeroportului la agăţat… turişti. E Otopeniul principala poartă de intrare în România? Este prima carte de vizită a ospitalităţii autohtone? Atunci să-l facem să arate aşa.
Am fost civilizaţi la acest capitol, dar am dat înapoi în ultimii trei ani. Pe atunci, chipurile, se spărgea monopolul companiei de taxiuri iniţial Euro Fly, ulterior Fly Taxi, pe Aeroportul Otopeni. Presa sărea în sus de bucurie ca şi o parte a populaţiei, care au salutat momentul în care democraţia a învins… economia. În sfârşit apărea libera concurenţă. Astfel toate 
companiile de taxiuri urmau să aibă acces liber la buzunarul turiştilor. Gogoaşa s-a dezumflat după nicio lună pentru că mafia taximetriştilor cu preţuri de hoţie, mână în mână cu poliţia aeroportuară, au pus stăpânire pe teren. Libera concurenţă s-a transformat într-un alt monopol, al nesimţirii şi preţurilor – cam 150 de lei până la Piaţa Presei Libere, şi peste 300 până prin cartiere mai îndepărtate. Cam cât un bilet luat din timp la o companie low cost pe o rută europeană. Ce nesimţite sunt companiile astea low cost! Să ajungă să concureze taxiurile pirat, în majoritate murdare, cu conducători nepoliticoşi. Deşi e un serviciu public, el se manifestă aşa de ani de zile, sub ochii autorităţilor. Vă place unde s-a ajuns?
Care este problema? Cea mai importantă se referă la securitatea călătorului. Un aeroport internaţional, nu este un Mall. Interiorul dar şi proximităţile lui trebuie protejate de tot felul de ciudaţi.Un aeroport internaţional deţine un sistem de urmărire a fluxurilor de pasageri. Poliţie turistică există peste tot în lume. Ea urmăreşte, îndrumă, pentru că pe un Aeroport se întâmplă ceva în fiecare zi. Ar trebui resuscitată şi la noi, pentru că, român sau străin, călătorul are nevoie de protecţie în orientarea sa. O Poliţie Turistică permanentă, îmbrăcată în civil, discretă dar eficientă. Ca în orice ţară civilizată.
Doriţi să citiţi toată revista? Abonaţi-vă aici!
