{"id":918,"date":"2012-01-06T09:51:47","date_gmt":"2012-01-06T07:51:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=918"},"modified":"2012-01-06T10:37:49","modified_gmt":"2012-01-06T08:37:49","slug":"sua-cu-bratele-deschise","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2012\/01\/06\/sua-cu-bratele-deschise\/","title":{"rendered":"SUA cu bratele deschise"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 473

SUA \u2013 Cu bra\u0163ele deschise<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>America este o mare destina\u0163ie turistic\u0103 dar \u00een ultimii ani a pierdut clien\u0163i! Orice c\u0103l\u0103tor viseaz\u0103 la o vacan\u0163\u0103 undeva \u00een State, dar nu are o imagine clar\u0103 a complexit\u0103\u0163ii destina\u0163iilor oferite! Discut\u00e2nd de-a lungul ultimilor ani aceste aspecte, speciali\u015ftii americani au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 Statele Unite au nevoie de o campanie de marketing turistic. Au constatat c\u0103, pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, SUA are nevoie de un brand. A\u015fa a ap\u0103rut Brand USA, un grup strategic de lucru, cunoscut ini\u0163ial sub denumirea de Corporation for Travel Promotion, care a produs \u015fi va avea grij\u0103 de brandul global adresat consumatorilor.\"\"<\/a><\/p>\n

Logo-ul Brand USA este format din buline verzi \u015fi \u201cvrea s\u0103 reaminteasc\u0103 lumii de Statele Unite ale unor posibilit\u0103\u0163i extraordinare, care a\u015fteapt\u0103 cu bra\u0163ele deschise pe toat\u0103 lumea\u201d \u2013 dup\u0103 cum a explicat Jim Evans, ofi\u0163er executiv al Brand USA. Speciali\u015ftii au ajuns la concluzia c\u0103, de\u015fi \u00een ultimii 10 ani pia\u0163a mondial\u0103 de turism a crescut, pia\u0163a american\u0103 a r\u0103mas la acela\u015fi nivel la capaitolul sosiri turistice. Strategia de brand a fost anun\u0163at\u0103 la Las Vegas, iar \u00een Europa, \u00een cadrul World Travel Market de la Londra. Campania va \u00eencepe \u00een prim\u0103vara lui 2012. Bugetul anual alocat activit\u0103\u0163ilor de marketing se ridic\u0103 la 200 de milioane dolari.<\/p>\n

\n

LOUVRE HOTELS <\/strong>\u2013 \u00een pas de defilare spre pie\u0163ele \u0163int\u0103<\/strong> <\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Dup\u0103 unirea Louvre Hotels cu Golden Tulip \u00een aprilie 2011, speciali\u015ftii noului grup hotelier Louvre pl\u0103nuiesc o campanie de nout\u0103\u0163i, demn\u0103 de o strategie militar\u0103: cucerirea pie\u0163elor din Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/p>\n

\u00cen anul 2011 grupul a deschis 42 de noi hoteluri cu o capacitate total\u0103 de peste 4.000 de camere \u015fi dore\u015fte s\u0103 creasc\u0103 gradual num\u0103rul inaugur\u0103rilor p\u00e2n\u0103 la 100 de noi unit\u0103\u0163i pe an \u00een 2016! Pie\u0163ele \u0163int\u0103 sunt reprezentate de zone mai pu\u0163in frecventate din estul european: Polonia are 10 noi hoteluri; Ucraina atrage investi\u0163iile companiei c\u0103tre dou\u0103 ora\u015fe iar Serbia poate avea primul hotel de brand \u00een 2013. Louvre este unul dintre cele mai mari juc\u0103tori la nivel mondial: peste 1.000 de unit\u0103\u0163i \u00een 40 de \u0163\u0103ri, de la 1 la 5 stele. Se claseaz\u0103 pe locul 10 \u00een lume \u015fi pe locul 2 \u00een Europa. Grupul opereaz\u0103 \u015fase branduri diferite: Premi\u00e8re Classe, Campanile, Kyriad, Tulip Inn, Golden Tulip \u015fi Royal Tulip. \u00cen Europa de Est de\u0163ine 20 de unit\u0103\u0163i, din care 10 numai \u00een Polonia. Hotelurile din grupul Louvre sunt deja o prezen\u0163\u0103 cunoscut\u0103 \u00een \u0163\u0103ri precum Fran\u0163a, Olanda, Belgia sau Italia. Rom\u00e2nia de\u0163ine cinci hoteluri Golden Tulip \u015fi Tulip Inn.<\/p>\n

\n

MALDIVE \u2013 Caracterul minunat al oamenilor<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Luna aceasta a fost anun\u0163at noul brand al Republicii Maldive. Sub sloganul \u201cAlways natural\u201d imaginea creat\u0103 de c\u0103tre speciali\u015ftii \u00een comunicare este cea a unei destina\u0163ii care \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 cre\u015fterea, viitorul \u015fi dezvoltarea pe natur\u0103 \u015fi produse c\u00e2t mai naturale. Noul brand \u00eenglobeaz\u0103 toate domeniile, nu numai turismul, iar emblema sa este o amprent\u0103 \u00een nuan\u0163e de verde, format\u0103 din siluete de \"\"<\/a>animale.”<\/p>\n

At\u00e2t sloganul c\u00e2t \u015fi logo-ul au fost create \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 sublinieze extraordinara frumuse\u0163e a naturii din Maldive, frumuse\u0163e pe care toate tipurile de turi\u015fti o consider\u0103 principalul motiv pentru a ne vizita \u0163ara” \u2013 a spus Thoyyib Mohamed, ministru al \"\"<\/a>turismului, artelor \u015fi culturii. David Keen, pre\u015fedintele companiei QUO Keen, creatoarea brandului, a subliniat c\u0103 \u201cam creat un brand care vorbe\u015fte at\u00e2t despre caracterul minunat al oamenilor din Maldive dar \u015fi despre eforturile continue pentru o dezvoltare sus\u0163inut\u0103 \u00een toate industriile.\u201d<\/p>\n

\n

Ce spune TripAdvisor ?<\/strong> <\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Europa continu\u0103 s\u0103 fie o destina\u0163ie atractiv\u0103 pentru turi\u015fti americani. De ce vin ace\u015ftia pe vechiul continent \u015fi care sunt ratele lor de a\u015fteptare au \u00eencercat s\u0103 afle speciali\u015ftii de la TripAdvisor.
\nConform unui studiu anual de c\u0103l\u0103torii \u00een Europa –\u00a0 la care au participat 1.200 de persoane -, 60% dintre turi\u015fti pl\u0103nuiesc s\u0103 soseasc\u0103 aici \u00een viitoarele 12 luni. Aceasta marcheaz\u0103 o cre\u015ftere a interesului cu circa 10% \u00een compara\u0163ie cu anul 2009. 54% din cei intervieva\u0163i au declarat c\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een perioada septembrie-octombrie \u015fi doar 38% c\u0103 vor vizita Europa \u00een perioada mai-iunie.<\/p>\n

Cele mai c\u0103utate destina\u0163ii sunt Londra, Paris, Roma, Barcelona \u015fi Madrid, iar ora\u015fele care \u00eenregistreaz\u0103 cre\u015fteri sunt Istanbul, Zurich, Sevilla, Atena \u015fi Copenhaga. Un punct forte al europenilor \u00eel constituie gastronomia, 58% dintre responden\u0163i apreciind c\u0103 buc\u0103t\u0103ria vechiului continent este mai bun\u0103. Despre transportul public european, 90% din turi\u015ftii americani au spus c\u0103 este superior celui american.<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a serviciilor, 30% consider\u0103 c\u0103 sunt mai proaste \u00een Europa. Referindu-se la atrac\u0163iile turistice, 57% dintre c\u0103l\u0103tori au subliniat c\u0103 \u00een Europa sunt mult mai multe lucruri de vizitat. \u00cen ceea ce prive\u015fte standardele de cazare 36% dintre intervieva\u0163i consider\u0103\u00a0 c\u0103 hotelurile prezint\u0103 \u00een Europa un nivel inferior, comparativ cu cele din Statele Unite.
\nGrupaj de S\u00ceNZIANA CONSTANTINESCU<\/strong><\/p>\n

\n

Cele mai tari hoteluri
\n<\/strong>
\n\"\"<\/a>Americanii s-au asigurat cel pu\u0163in un sezon c\u0103 au cel mai mare hotel din lume: Venetian din Las Vegas. Renovarea acestuia s-a \u00eencheiat recent. Cu cele 7.000 de camere el de\u0163ine suprema\u0163ia mondial\u0103, surclas\u00e2nd hotelul Asia Asia, cu 6.500 de camere din Dubailand. Venetian\u00a0 opereaz\u0103 cu dou\u0103 dintre cele mai renumite francize de restaurante din lume \u015fi ofer\u0103 peste 50 de restaurante, baruri, cafenele, s\u0103li de evenimente \u015fi un teatru. \u00cen acela\u015fi timp singaporezii au detronat Emirates Palace Hotel din Abu Dhabi, din topului celor mai scumpe hoteluri. Ei au inaugurat anul trecut\u00a0\u00a0 Marina Bay Sands Hotel.\u00a0 Acesta a presupus o investi\u0163ie de aproape 6\u00a0 miliarde de dolari. Pre\u0163ul celei mai ieftine camere (din cele 2.500) porne\u015fte de la 520 de dolari \u015fi trece de 15.000 de dolari pentru un apartament, pe noapte. Printre principalele atrac\u0163ii ale\u00a0 hotelului se num\u0103r\u0103 piscina de la etajul 55, lung\u0103 de 200 metri, considerat\u0103 a fi cea mai mare piscin\u0103 descoperit\u0103 din lume aflat\u0103 la aceast\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime. Circa 10.000 de angaja\u0163i asigur\u0103 serviciile oferite de hotel.<\/p>\n

La r\u00e2ndul lor asiaticii se bat pentru cel mai \u00eenalt hotel din lume. Hong Kong a anun\u0163at c\u0103 va deschide un asemenea complex. Dar speciali\u015ftii din Shanghai au anun\u0163at c\u0103 performan\u0163a va fi dep\u0103\u015fit\u0103 cu un hotel ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie inaugurat \u00een 2014. Shanghai Tower J-Hotel va fi cea mai \u00eenalt\u0103 cl\u0103dire din China, a doua cea mai \u00eenalt\u0103 din lume \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, cel mai \u00eenalt hotel din lume. Cl\u0103direa va avea 121 de etaje, cu 258 de camere, iar \u00een\u0103l\u0163imea se va situa la aproximativ 632 de metri. Brandul e proprietate a grupului hotelier Jin Jiang iar proiectul va fi dezvoltat de c\u0103tre Interstate Hotels & Resorts Company Limited.<\/p>\n

\n

VAR\u015eOVIA – un <\/strong>posibil <\/strong>vis\u00a0 fotbalistic de var\u0103
\n<\/strong>\"\"<\/a>\u00cen iunie anul viitor, Polonia \u015fi Ucraina vor g\u0103zdui turneul final al Campionatului European de Fotbal, care va atrage \u015fi spectatori din Rom\u00e2nia. Pentru cei care vor ajunge la EURO 2012, dar nu numai pentru ei, v\u0103 suger\u0103m o posibil\u0103 destina\u0163ie de vacan\u0163\u0103 \u2013 Var\u015fovia.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

@ NIMIC DESPRE… TORTUL DE NUNT\u0102 RUSESC. <\/strong>Preg\u0103tirile pentru eveniment au \u00eenceput de mult timp, fiind vizibile pentru cei care au vizitat \u00een cursul acestui an capitala Poloniei. Un banner imens care anun\u0163\u0103 evenimentul sportiv se afl\u0103 pe o cl\u0103dire-simbol a Var\u015foviei din perioada comunist\u0103, Palatul Culturii \u015fi \u015etiin\u0163ei. Copie, ca \u015fi Casa Presei din Bucure\u015fti, a Universit\u0103\u0163ii de stat din Moscova, cl\u0103direa a fost ridicat\u0103 \u00eentre 1952 – 1955, fiind un dar din partea Uniunii Sovietice. \u00a0Cu 231 de metri, 3288 de camere \u015fi 42 de etaje, r\u0103m\u00e2ne cea mai \u00eenalt\u0103 construc\u0163ie din Polonia \u015fi a 8-a \u00een topul celor mai \u00eenalte din Uniunea European\u0103. De la \"\"<\/a>terasa etajului 30 a cl\u0103dirii care \u00eendepline\u015fte rolul de centru de expozi\u0163ii, spa\u0163ii de birouri \u015fi centru cultural, av\u00e2nd muzee, cinematografe, teatre \u015fi s\u0103li de concerte, ba chiar \u015fi o universitate, se poate admira o panoram\u0103 unic\u0103 a Var\u015foviei. Polonezii au ur\u00e2t-o pentru c\u0103 o considerau un simbol al domina\u0163iei sovietice. Cl\u0103direa a fost botezat\u0103 \u201ePekin\u201d cu referire la capitala Chinei, de la acronimul PkiN (Palac Kultury I Nauki), dar i s-a mai spus \u201eseringa lui Stalin\u201d sau \u201ctortul de nunt\u0103 rusesc\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>@ SUS INIMILE CU… CHOPIN. <\/strong>Dac\u0103 a\u0163i ajuns \u00een aceast\u0103 zon\u0103 rezerva\u0163i-v\u0103 trei, patru ore pentru a vizita centrul istoric al capitalei Poloniei. \u00centr-un sfert de or\u0103 pute\u0163i ajunge pe \u201eKrakowskie Przedmiescie\u201d,\u00a0 strada care ne duce spre centrul istoric al Var\u015foviei, c\u0103reia i se spune \u015fi \u201eDrumul Regal\u201d. Dac\u0103 ai la \u00eendem\u00e2n\u0103 o hart\u0103 a capitalei, este imposibil s\u0103 te r\u0103t\u0103ce\u015fti. \u00cen fa\u0163a cl\u0103dirii Academiei de \u015etiin\u0163e a Poloniei, se poate observa statuia astronomului \u015fi matematicianului Nicolaus Copernicus 1473-1543), cel care sus\u0163inea c\u0103 soarele este \u00een centrul Universului \u015fi c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul se rote\u015fte \u00een jurul lui. Pe pavajul din jurul statuii sunt trasate orbitele planetelor din sistemul nostru solar. Nu le-am putut admira \u00een ansamblu pentru c\u0103 tocmai atunci o orchestr\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din tineri, studen\u0163i la conservator, se preg\u0103teau de un concert. Nu am avut niciun regret ascult\u00e2ndu-i!
\nDe fapt, muzica clasic\u0103 \u015fi spiritul lui Frederic Chopin se simt peste tot. La mic\u0103 distan\u0163\u0103 de statuia lui Copernic se afl\u0103 Biserica Sfintei Cruci, unde este depus\u0103 inima celebrului compozitor polonez. Pe frontispiciul din fa\u0163a bisericii \u00eent\u00e2lnim inscrip\u0163ia \u201eSVRSVM CORDA\u201d (Sus inimile), un pasaj din liturghia catolic\u0103, la care credincio\u015fii r\u0103spund \u201eHabemus ad Dominum\u201d (Le avem la Domnul). Acesta este un fapt care eviden\u0163iaz\u0103 locul special \u00een care a fost depus\u0103 inima marelui muzician \u00eenmorm\u00e2ntat la Paris. Dac\u0103 merge\u0163i pe strada ce duce spre centrul istoric, s\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 doar vi se pare c\u0103 auzi\u0163i muzica lui Chopin. B\u0103ncile aflate pe aceast\u0103 strad\u0103 au nu numai rolul de a v\u0103 informa unde v\u0103 afla\u0163i \u015fi ce obiective sunt \u00een jur. Ele \u00eencorporeaz\u0103 boxe care difuzeaz\u0103 discret acorduri din crea\u0163iile lui Chopin.
\n\"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a>
\n\"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a><\/p>\n

@ S\u0102 DAI M\u00c2NA CU O STATUIE. <\/strong>Pe aceea\u015fi parte cu Biserica Sfintei Cruci, e amplasat Palatul Czapski care ad\u0103poste\u015fte ast\u0103zi Academia de Arte Frumoase, o cl\u0103dire unde Chopin \u015fi-a petrecut ultimii ani \u00eenainte de a pleca din Polonia \u015fi de a se stabili \u00een Fran\u0163a. Pe partea opus\u0103 se afl\u0103 poarta de intrare \u00een Universitatea din Var\u015fovia, cu cl\u0103diri frumoase, cu spa\u0163ii largi \u015fi cu o statuie aflat\u0103 pe o banc\u0103, cu m\u00e2na dreapt\u0103 \u00eentins\u0103 \u015fi u\u015for tocit\u0103. Este \u00een aceast\u0103 stare de la multe genera\u0163ii de studen\u0163i ce au dat m\u00e2n\u0103 cu… statuia. Supersti\u0163ia spune c\u0103 e bine s\u0103 faci acest lucru pentru c\u0103 vei avea \u015fanse mai mari la examene. Cine a fost student \u00een\u0163elege rostul unei m\u00e2ini \u00eentinse \u00eenainte de \u00eent\u00e2lnirea cu profesorii \u00eencrunta\u0163i.\"\"<\/a><\/p>\n

@ SE PUTEA F\u0102R\u0102 MARLENE DIETRICH ! <\/strong>Mergem pe \u201eDrumul Regal\u201d \u015fi ne oprim pentru a admira arhitectura Art Nouveau a hotelului Le Meridien Bristol, inaugurat \u00een noiembrie 1901 \u015fi considerat cel mai bun hotel din Var\u015fovia, poate chiar din Polonia. Are o istorie tumultoas\u0103, care se \u00eemplete\u015fte cu cea a Var\u015foviei. Aici au stat compozitorii Edward Grieg \u015fi Richard Strauss, au \u00eennoptat Pablo Picasso, Artur Rubinstein, Marlene Dietrich. \u00cen timpul Insurec\u0163iei poloneze din vara anului 1944, din ordinul lui Hitler, hotelul trebuia pus la p\u0103m\u00e2nt a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu aproape toate cl\u0103dirile din centrul istoric, \u00eens\u0103, \u00een mod norocos, a r\u0103mas \u00een picioare. Reparat dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een 1952 a fost preluat de Orbis, Agen\u0163ia turistic\u0103 de stat \u015fi a devenit un loc destinat \u00een exclusivitate turi\u015ftilor str\u0103ini. \u00cen timp s-a degradat, iar \u00een 1981 chiar a fost \u00eenchis, pentru ca peste doar 10 ani\u00a0 s\u0103 ajung\u0103 o ruin\u0103. Renovat, \u00een aprilie 1993 hotelul a fost redeschis oficial, aici fiind caza\u0163i \u015fefii de stat \u015fi de guverne afla\u0163i \u00een vizit\u0103 \u00een Polonia, dar \u015fi alte personalit\u0103\u0163i. \u00cen apartamentul preziden\u0163ial de ast\u0103zi a locuit Ignac Paderewski, pianistul genial care a devenit \u015fi primul premier al Poloniei de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial. Aici au stat locuit \u015fi Jacques Chirac, Helmut Kohl, Richard Nixon, Regina Elisabeta a II-a sau George Bush, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor deoarece cl\u0103direa vecin\u0103, Palatul Radziwill, este sediul Pre\u015fedin\u0163iei Poloniei. Chiar dac\u0103 nu am fost un oaspete de \u00eenalt nivel, am fost bine tratat la \u201eBristol\u201d unde, imediat ce m-am prezentat la recep\u0163ie pentru formalit\u0103\u0163ile de cazare, am primit un plic consistent cu ghiduri \u015fi h\u0103r\u0163i ale Var\u015foviei \u015fi \u00eemprejurimilor. S\u0103 te tot documentezi \u015fi orientezi printre atrac\u0163iile turistice.<\/p>\n

@ LOCUL UNDE PESCARII AU L\u0102SAT SIRENA. <\/strong>Mai sunt multe cl\u0103dirile importante pe \u201eDrumul Regal\u201d. V\u0103 l\u0103s\u0103m pl\u0103cerea s\u0103 le descoperi\u0163i singuri p\u00e2n\u0103 a ajunge \u00een Pia\u0163a Zamkowy, unde se afl\u0103 columna regelui Zygmunt al III-lea Waza, rege al Poloniei \u015fi Mare Duce al Lituaniei \u00eentre 1587 \u015fi 1632, dar \u015fi rege al Suediei. Aici se afl\u0103 Castelul regal, re\u015fedin\u0163a regilor Poloniei \u00eencep\u00e2nd din 1596, ca urmare a deciziei regelui Zygmunt al II-lea de a muta aici capitala dup\u0103 incendiul re\u015fedin\u0163ei din Cracovia. Ora\u015ful vechi \u015fi acest castel distrus \u00een al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi reconstruit \u00een 1971 sunt incluse, \u00eencep\u00e2nd din 1980, \u00een patrimoniul cultural mondial UNESCO. Castelul regal este amenajat ca muzeu de art\u0103, dar tinde s\u0103 devin\u0103 un spa\u0163iu pentru concerte de muzic\u0103 de camer\u0103. Tot \u00een Pia\u0163a Zamkowy, kilometrul zero al Var\u015foviei, este un punct de belvedere de unde pute\u0163i admira silueta stadionului care, \u00een iunie 2012, va g\u0103zdui una dintre semifinalele lui Euro 2012. \u00cen perioada verii, un minicar v\u0103 poate purta prin centrul vechi \u00eentr-un tur de jum\u0103tate de or\u0103. Str\u0103b\u0103t\u00e2nd str\u0103zile \u00eenguste din centrul istoric, ajunge\u0163i \u00een pia\u0163a unde se afl\u0103 \u201eSirena\u201d – simbolul ora\u015fului Var\u015fovia. Exist\u0103 multe locuri cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103 \u015fi multe legende, \u00eens\u0103 cea despre Sirena din Var\u015fovia mi se pare important\u0103.Potrivit legendei, o siren\u0103 care \u00eenota \u00een mare s-a oprit pe malul Vistulei, l\u00e2ng\u0103 ora\u015ful vechi, ca s\u0103 se odihneasc\u0103. I-a pl\u0103cut locul \u015fi s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici. Pescari au observat ceva care le \u00eencurca plasele de pescuit \u015fi elibera pe\u015ftii prin\u015fi. De\u015fi inten\u0163ia lor ini\u0163ial\u0103 a fost de a o prinde, pescarii s-au \u00eendr\u0103gostit de ea \u015fi de muzica pe care o c\u00e2nta. Mai t\u00e2rziu, un negustor bogat a reu\u015fit s\u0103 prind\u0103 sirena \u015fi s\u0103 o \u00eenchid\u0103 \u00eentr-o colib\u0103 de lemn. Auzind pl\u00e2nsul sirenei, un t\u00e2n\u0103r pescar a eliberat-o. Atunci sirena le-a promis pescarilor c\u0103-i va ajuta \u015fi-i va ocroti ori de c\u00e2te ori vor avea nevoie. De atunci, sirena, \u00eenarmat\u0103 cu sabie \u015fi scut e gata s\u0103 apere Var\u015fovia at\u00e2t de greu \u00eencercat\u0103 \u015fi pe locuitorii s\u0103i.
\nDe re\u0163inut: toate cl\u0103dirile din centrul vechi sunt ref\u0103cute. Aici sunt o mul\u0163ime de magazine cu suveniruri, dar v\u0103 pute\u0163i orienta \u015fi spre specialit\u0103\u0163i precum turta dulce tras\u0103 \u00een ciocolat\u0103 sau prune trase \u00een ciocolat\u0103. Polonezii au tradi\u0163ie \u00een fabricarea de dulciuri, iar o dovad\u0103 este cl\u0103direa fabricii de ciocolat\u0103, care a func\u0163ionat \u00eencep\u00e2nd de la mijlocul secolului al 19-lea. Dac\u0103 a\u0163i obosit dup\u0103 acest tur de ora\u015f, v\u0103 pute\u0163i a\u015feza la o teras\u0103 pentru o cafea sau o bere. Zlotul are aceea\u015fi paritate cu leul, doar c\u0103 pre\u0163urile sunt pu\u0163in mai mari. O halb\u0103 de bere v\u0103 poate costa, de exemplu, 9 zlo\u0163i, \u00eens\u0103 \u00een locul \u00een care am intrat, \u015fi pentru a m\u00e2nca ceva, \u00eencep\u00e2nd cu a doua bere pl\u0103teai doar 7 zlo\u0163i. O idee bun\u0103, un truc turistic care\u00a0 umple localul \u00een fiecare zi!<\/p>\n

\u015eTEFAN BACIU<\/strong> <\/strong><\/p>\n

\n

UNESCO \u2013 de la arheologie la fotbal<\/strong><\/p>\n

Suntem obi\u015fnui\u0163i s\u0103 g\u0103sim simbolul patrimoniului UNESCO afi\u015fat pe cl\u0103diri, la intrarea \u00een situri arheologice sau al\u0103turi de descrierea unor obective turistice, \u00een ghiduri \u015fi chiar pe tricourile echipelor de fotbal. A devenit o marc\u0103, un garant al calit\u0103\u0163ii. Organiza\u0163ia selecteaz\u0103 \u00eens\u0103, anual, \u015fi minuni naturale ale globului. Anul trecut a adus \u00een aten\u0163ia publicului 8 destina\u0163ii pentru aventur\u0103, din Tanzania, China, Rusia ori Pacific.<\/p>\n

\u00cen pe\u015fterile preistorice ale lui Yagul \u015fi Mitla (Oaxaca, la 550 km de Mexico City), sunt picturi rupestre, dar s-au g\u0103sit semin\u0163e de cucurbitacee, vechi de peste 10.000 de ani. Regiunea Danxia din China are particularitatea de a afi\u015fa un peisaj selenar, colorat \u00een zeci de nuan\u0163e. Insulele Phoenix reprezint\u0103 cea mai mare regiune marin\u0103 protejat\u0103 din lume (10.000 km NV de Insulele Fiji din Pacificul de Sud). Insulele Reunion (Oceanul Indian) ofer\u0103 peisajul conurilor vulcanice iar zona Papahanaumokuakea (NV de Hawaii) adaposte\u015fte recifuri de corali cu specii rare de vie\u0163uitoare marine.<\/p>\n

Dac\u0103 vre\u0163i mai mult de at\u00e2t pute\u0163i \u00eencerca Zona de conservare Ngorongoro din Tanzania. Inclus\u0103 \u00een patrimoniul UNESCO \u00een 1979 – este considerat\u0103 locul \u00een care au fost descoperi\u0163i pentru prima dat\u0103 stramo\u015fii omului. Lista se \u00eencheie cu Rezerva\u0163ia Naturala de Stat Putoransky din Rusia (100 km Nord de Cercul Arctic) \u015fi Podi\u015furile Centrale din Sri Lanka, regiuni ce ad\u0103postesc animale pe cale de dispari\u0163ie. \u00cen ultimii 28 de ani UNESCO a identificat \u00een jur de 180 de minuni naturale ale lumii, \u00een 77 de \u0163\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 473SUA \u2013 Cu bra\u0163ele deschise America este o mare destina\u0163ie turistic\u0103 dar \u00een ultimii ani a pierdut clien\u0163i! Orice c\u0103l\u0103tor viseaz\u0103 la o vacan\u0163\u0103 undeva \u00een State, dar nu are o imagine clar\u0103 a complexit\u0103\u0163ii destina\u0163iilor oferite! … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":975,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[20,83],"tags":[34],"class_list":["post-918","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-mapamond","category-numarul-93-94","tag-mapamond-2","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=918"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/918\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1008,"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/918\/revisions\/1008"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/975"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}