TEHNICA PASILOR MICI
De mai bine de două decenii o parte din lumea turismului se zbate să facă export turistic. Unanim recunoscut de către specialişti ori nespecialişti, exportul turistic, adică incomingul, că despre el este vorba, continuă să fie tratat cu un dezinteres amnezic de către guvernările stabile ori perisabile.
Din când în când aspectul e recunoscut declarativ, mai ales când Banca Naţională arată că şi raportul existent în turism între import şi export, dezavantajează încasările din turismul autohton. În fapt turismul nu vinde la export nici cherestea, nici petrol, nici produse chimice ori automobile.
Ci o resursă inepuizabilă, visele! Am putea afirma că… voinţa politică ar trebui să se exprime net în favoarea industriei, mai ales că dă bine şi sub aspectul conceptelor ecologice, naturale, a serviciilor curate, îmbibate de cultură şi istorie. Unul dintre liderii incomingului românesc, reaminesc cu plăcere de Gheorghe Fodoreanu, bate la timpanul ministerelor, de ani de zile, de-a surda, pentru a convinge că prin exportul turistic se asigură locuri de muncă, salarii, taxe, servicii plătite, impozite cu duiumul, care rămân în ţară şi umflă burta bugetului naţional.
Deşi nu e greu de înţeles mecanismul economic, politicienii se fac că plouă atunci când vine vorba de taxarea cu 0% TVA a exportului turistic. E şocant să treci de la 24% la 0. Nu e vorba de o subvenţie de stat, nici de o facilitate specială ci de reîntoarcere la o… normalitate. De care beneficiază toţi ceilalţi exportatori români. Aflu că noul ministru al turismului, Cristian Petrescu, vrea să propună Ministerului Finanţelor ca România să aplice 0 TVA cel puţin pentru cazarea turiştilor străini, măsură care va duce, fără îndoială, la scăderea tarifelor şi la creşterea numărului de turişti.
Desigur ar fi ideal să nu mai existe TVA la incoming, pentru că, spune demnitarul este o neîntelegere legislativa la mijloc, care durează de mult timp şi trebuie reparată. În prezent, TVA pentru serviciile de incoming este de 9% pentru hoteluri şi 24% pentru agenţiile de turism. Iar aici se vede clar o altă discriminare economică şi fiscală. 
Cu foamea în gât după strâns taxe cât mai multe şi mari, ăsta-i statul fiscal, este greu de crezut că legislativul va accepta propunerea, aşa dintr-o dată. Ca urmare rămâne lumii afacerilor din turism posibilitatea de a susţine un lobby constant pe această temă. N-ar fi rău, e o reţetă de succes, ca această comunitate să folosească tehnica paşilor mici pentru a obţine un TVA la export din în ce mai redus. Până când se vor întruni condiţiile de acceptare, şi va ajunge la 0. Dacă gherila de business va fi susţinută de un mediu de afaceri sudat şi vocal, ţinta va fi atinsă curând. Dacă…, ce urăsc acest cuvânt!
