{"id":90,"date":"2011-03-11T13:33:15","date_gmt":"2011-03-11T11:33:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=90"},"modified":"2011-03-15T22:44:49","modified_gmt":"2011-03-15T20:44:49","slug":"petra-iordania","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2011\/03\/11\/petra-iordania\/","title":{"rendered":"Petra – Iordania"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 437

<\/strong><\/p>\n

\"Iordania<\/a><\/strong><\/strong>

Iordania Petra<\/p><\/div>\n

PETRA \u2013 Roz, Roz, Roz<\/strong>
\n\u015etiu! C\u00e2nd v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la via\u0163a \u00een roz imediat \u00eencepe\u0163i s\u0103 fredona\u0163i cunoscutul \u015flag\u0103r al artistei Edith Piaf \u015fi v\u0103 ia un dor de duc\u0103 spre Paris. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un alt loc care s-a transformat \u00eentr-un magnet turistic \u00een ultimul deceniu. Petra. Este, la propriu, un monument fabulos, legat sut\u0103 la sut\u0103 de culoarea roz. Se afl\u0103 \u00een mijlocul de\u015fertului iar imaginea de promovare turistic\u0103 a Iordaniei este concentrat\u0103 pe cl\u0103direa Tezaurului, primul loc care focalizeaz\u0103 aten\u0163ia turistului.<\/p>\n

C\u00e2nd \u0163i-ai fixat \u00een g\u00e2nd s\u0103 pleci spre Petra \u2013 cunoscut \u015fi ca ora\u015ful roz sau ora\u015ful trandafiriu -, nu uita s\u0103-\u0163i iei aparatul de fotografiat \u015fi s\u0103 te \u00eenarmezi cu cel pu\u0163in doi litri de ap\u0103. Doar 260 de kilometri, la sud, despart cel mai faimos site\u00a0arheologic al Iordaniei de capitala Amman \u015fi numai 133 kilometri la nord, de ora\u015ful-port Aqaba. Petra se afl\u0103 l\u00e2ng\u0103 ora\u015felul Wadi Musa. Circula\u0163ia turistic\u0103 a fost bine stimulat\u0103 de c\u0103tre declararea acestui vestigiu valoare de patrimoniu mondial UNESCO. \u00cen plus, de anul trecut Petra, a devenit una dintre cele 7 Noi Minuni ale Lumii. \u00cenainte de a pleca la drum mai ar trebui s\u0103 \u015fti c\u0103 ora\u015ful antic asigur\u0103 o mare parte din veniturile turistice ale Iordaniei care str\u00e2nge la buget anual circa 1 miliard de dolari din buzunarul c\u0103l\u0103torilor. E ceva, raportat la popula\u0163ia \u0163\u0103ri ce se ridic\u0103 la circa 6 milioane de locuitori.<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

\"Iordania<\/a><\/strong><\/strong>

Iordania Petra camile<\/p><\/div>\n

S\u0103 nu v\u0103 crede\u0163i la Viena!<\/strong>
\nCe ve\u0163i g\u0103si fascinant aici? Hai la drum! Mo\u015ftenirea nabateenilor, un popor arab venit din sudul Iordaniei cu mai bine de circa 2.200 de ani \u00een urm\u0103 se deschide generos \u00een fa\u0163a ochilor turi\u015ftilor. E un loc de pelerinaj. Dar nu ve\u0163i a\u015ftepta prea mult la coad\u0103. La intrare se afl\u0103 cl\u0103direa Centrului de Informare Turistic\u0103 unde \u0163i se ofer\u0103 gratuit un pliant tip\u0103rit \u00een principalele limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103. Discret, \u0163i se atrage aten\u0163ia c\u0103 dac\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vizitei nu mai ai nevoie de el \u00eel po\u0163i restitui \u00een acela\u015fi loc. Chestiune de educa\u0163ie. Pentru c\u0103 dup\u0103 tine vin alte zeci de mii de turi\u015fti care s-ar bucura s\u0103 aib\u0103 un ghid de orientare. Zis \u015fi f\u0103cut. \u00cenainte de a intra \u00een ora\u015f comersan\u0163ii cu hainele lor colorate te \u00eembie cu tot felul de oferte. Dac\u0103 e\u015fti tare la negocieri iat\u0103-te intrat \u00een Petra \u00eembr\u0103cat ca un localnic. Aten\u0163ie, de aici \u00eencepe marele drum. Spun marele drum, pentru c\u0103 el m\u0103soar\u0103 c\u00e2\u0163iva kilometri, dac\u0103 vrei s\u0103 vezi c\u00e2t mai multe. E\u015fti mai comod sau te deplasezi mai greu? Cu numai c\u00e2\u0163iva dolari, ai propria tr\u0103sur\u0103, sau o c\u0103ru\u0163\u0103 pe dou\u0103 ro\u0163i, cu umbrar. Ei, s\u0103 nu v\u0103 crede\u0163i la Viena! Sunte\u0163i \u00een de\u015fert. Dar caii trag bine, \u015fi \u00een vreo 20 de minute ajunge\u0163i \u00een fa\u0163a cl\u0103dirii Tezaurului. Dac\u0103 v\u0103 place s\u0103 c\u0103l\u0103ri\u0163i v\u0103 a\u015fteapt\u0103, tot de \u00eenchiriat, ni\u015fte cai pur s\u00eenge care \u00een fuga lor \u00ee\u0163i creaz\u0103 senza\u0163ia unei r\u0103coriri temporare. Poate dori\u0163i c\u0103mile sau m\u0103g\u0103ru\u015fi. Sunte\u0163i servit.<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

\"Iordania<\/a><\/strong><\/strong>

Iordania Petra vizita<\/p><\/div>\n

Pe urmele lui Burkhardt<\/strong>
\nAjuns \u00een inima Petrei r\u0103m\u00e2i impresionat. Cum probabil a r\u0103mas \u015fi cercet\u0103torul elve\u0163ian Johann Ludwig Burkhardt care a redescoperit ora\u015ful \u00een 1812. Nimeni nu a crezut c\u0103 se poate \u00eent\u00e2mpla o asemenea minune, mai ales c\u0103 a\u015fezarea antic\u0103 a nabateenilor era considerat\u0103 doar o legend\u0103 piedut\u0103 \u00een… nisipurile istoriei. Burckhardt, bun cunsc\u0103tor al limbii arabe s-a deghizat \u00een musulman \u015fi a c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea localnicilor. Ei l-au condus p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een defileu pe valea Bab as-Sique. De aici se deschide cartea de piatr\u0103 \u00een ale c\u0103rei pagini po\u0163i urm\u0103ri urmele vie\u0163ii s\u0103pate \u00een st\u00e2nci. Fascina\u0163ia locului. Civiliza\u0163ii \u015fi culturi suprapuse. Monumentele amintesc de stilurile greco-roman, egiptean ori mesopotamian. P\u00e2n\u0103 \u00een inima vechiului ora\u015f trebuie s\u0103 str\u0103ba\u0163i circa 1.200 de metri prin As Siq, un culoar s\u0103pat printre st\u00e2nci \u00eenalte de peste 80 de metri. C\u00e2nd ridici ochii te ia ame\u0163eala. Pe st\u00e2nga \u015fi pe dreapta observi sute de sculpturi \u00een piatr\u0103 maronie \u015fi bej, ce amintesc de figurile unor zei, de l\u0103ca\u015furi tombale, de pietre votive. Pe marginile Siq-ului se mai pot vedea \u00eenc\u0103, \u015fan\u0163urile canalului de colectare, folosit de nabateeni pentru a aduce apa p\u00e2n\u0103 in inima Petrei. Ploile c\u0103deau cam de dou\u0103 ori pe an dar nabateenii cuno\u015fteau tehnica extragerii apei de la mari ad\u00e2ncimi. Asta le-a permis s\u0103 poat\u0103 construi \u015fi locui \u00een ora\u015ful din mijlocul de\u015fertului.<\/p>\n

Tezaurul regilor sau al pira\u0163ilor ?<\/strong>
\nPo\u0163i afla \u015fi mai multe dac\u0103 cumperi o bro\u015fur\u0103 de la unul dintre copii care te a\u015fteapt\u0103 pe st\u00e2nci. La Al-Khazneh (Sala Tezaurului), te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu geniul arhitectural al nabateenilor care au t\u0103iat \u00een st\u00e2nci o cl\u0103dire impresionant\u0103 cu o fa\u0163ad\u0103 de 43 de metri \u00eenal\u0163ime \u015fi 30 de metri l\u0103\u0163ime, cea mai elaborat\u0103, a ora\u015fului antic. Monumentul \u00eembina elementele orientale cu cele de sorginte roman\u0103. Este locul cel mai fotografiat din Iordania. St\u00e2nca este la fel de spectaculoas\u0103 at\u00e2t diminea\u0163a c\u00e2t \u015fi dup\u0103 amiaza, interval \u00een care nuan\u0163ele de culoare ale acesteia se schimb\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103. Scopul ridic\u0103rii monumentului r\u0103m\u00e2ne un mister. Locul ad\u0103poste\u015fte morminte regale. Dar denumirea a fost dat\u0103 de legende conform c\u0103rora aici \u015fi-ar fi ascuns pira\u0163ii comorile jefuite. Misterul trebuie \u00eentre\u0163inut \u015fi ap\u0103rat. Ca urmare cl\u0103direa Tezaurului, este p\u0103zit\u0103 zi \u015fi noapte de solda\u0163i iordanieni, \u00eenarma\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een din\u0163i. Au o privire dur\u0103, ce parc\u0103 sugereaz\u0103 turi\u015ftilor s\u0103 nu lase mizerie \u00een urma lor. \u00cen realitate au func\u0163ie turistic\u0103 \u015fi fac parte din decor. Ei accept\u0103 cu pl\u0103cere s\u0103 se fotografieze<\/a> cu to\u0163i copii, tinerii, ori c\u0103l\u0103torii f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103, care s-au \u00eencumetat p\u00e2n\u0103 aici. Merit\u0103 to\u0163i o asemenea recompens\u0103.<\/p>\n

Religia turistului \u2013800 de sc\u0103ri<\/strong>
\nPentru c\u0103 locul este \u015fi o lec\u0163ie vie de istorie aici vin numero\u015fi tineri iordanieni de la \u015fcoli, colegii ori universit\u0103\u0163i. Le-am luat urma pentru c\u0103 au fost foarte prieteno\u015fi, \u015fi \u00eempreun\u0103 cu ei am pornit spre mormintele \u015fi camerele tombale unde sunt ad\u0103postite r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele unor mari demnitari nabateeni. Toate sunt s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, asemenea \u015fi Palatului mor\u0163ilor ai c\u0103rui pere\u0163i toci\u0163i, parc\u0103 au fost lustrui\u0163i de furtunile de nisip. Ca \u015fi morm\u00e2ntul lui Sextius Florentinus, guvernatorul roman al Arabiei care a dorit s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat la Petra. El dateaz\u0103 din perioada 126-130. Cei mai mul\u0163i turi\u015fti se \u00eencumet\u0103, c\u0103lare ori pe jos, s\u0103 viziteze \u015fi celelalte vestigii ale complexului. \u00cen partea dreapt\u0103 a Tezaurului se desf\u0103\u015foar\u0103 Aleea cl\u0103dirilor \u015fi pere\u0163ilor ro\u015fii care te conduce spre Teatrul Roman. Ini\u0163ial a avut 3.000 de locuri, dar dup\u0103 ce a fost l\u0103rgit a ajuns s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 circa 7.000 de oameni. O construc\u0163ie care vorbe\u015fte de la sine despre via\u0163a cultural\u0103 a ora\u015fului \u015fi dimensiunile sale. Amfiteatrul este s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103, iar treptele lui mai sunt \u015fi ast\u0103zi martorii unor spectacole muzicale grandioase. Concertele se organizeaz\u0103 doar de c\u00e2teva ori pe an deoarece prioritatea o constituie conservarea \u015fi restaurarea vestigiilor pentru genera\u0163iile viitoare. De re\u0163inut. Nu trebui s\u0103 rata\u0163i nici vizitarea m\u0103n\u0103stirii Ad-Deir, spre care te \u00eempinge nu numai credin\u0163a ci \u015fi ambi\u0163ia ta de turist neao\u015f, de a urca cele 800 de sc\u0103ri s\u0103pate \u00een piatr\u0103. Succes!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 437 PETRA \u2013 Roz, Roz, Roz \u015etiu! C\u00e2nd v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la via\u0163a \u00een roz imediat \u00eencepe\u0163i s\u0103 fredona\u0163i cunoscutul \u015flag\u0103r al artistei Edith Piaf \u015fi v\u0103 ia un dor de duc\u0103 spre Paris. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[20,4],"tags":[],"class_list":["post-90","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mapamond","category-numarul-81"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=90"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":217,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/90\/revisions\/217"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=90"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}