{"id":7441,"date":"2023-10-17T15:51:35","date_gmt":"2023-10-17T13:51:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=7441"},"modified":"2023-11-08T19:30:25","modified_gmt":"2023-11-08T17:30:25","slug":"o-noua-destinatie-ecoturistica-evenimente-nr-177","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2023\/10\/17\/o-noua-destinatie-ecoturistica-evenimente-nr-177\/","title":{"rendered":"TUSNAD: noua destinatie ecoturistica, EVENIMENTE nr.177"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 2348

@ O NOU\u0102 DESTINA\u021aIE ECOTURISTIC\u0102. Zona \u201eB\u0103ile Tu\u0219nad \u0219i \u00cemprejurimile\u201d,<\/strong> format\u0103 din unit\u0103\u021bile administrativ teritoriale (UAT) B\u0103ile Tu\u0219nad, Cozmeni, S\u00e2ncr\u0103ieni, S\u00e2nsimion, S\u00e2ntimbru, Tu\u0219nad (jud. Harghita), a devenit cea de-a 7-a destina\u021bie ecoturistic\u0103 a Rom\u00e2niei, recunoscut\u0103 de Ministerul Antreprenoriatului \u0219i Turismului (MAT). Conceptul de \u201eDestina\u021bie Ecoturistic\u0103\u201d a fost dezvoltat \u00eencep\u00e2nd din anul 2012 de autoritatea public\u0103 central\u0103 pentru turism, \u00een parteneriat cu institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii reprezentative la nivel na\u021bional (Ministerul Mediului, Apelor \u0219i P\u0103durilor, Institutul Na\u021bional de Cercetare Dezvoltare \u00een Turism \u0219i Asocia\u021bia de Ecoturism din Rom\u00e2nia), av\u00e2nd la baz\u0103 Strategia Na\u021bional\u0103 de Ecoturism, Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) \u0219i Standardul European de Ecoturism (EETLS). La momentul respectiv, Rom\u00e2nia a fost prima \u021bar\u0103 din Europa care a lansat un astfel de sistem de recunoa\u0219tere a destina\u021biilor ecoturistice. \u00cen perioada anterioar\u0103 comisia a mai validat urm\u0103toarele zone ecoturistice: Colinele Transilvaniei; Retezat \u2013 \u0162ara Ha\u0163egului; \u021aara Dornelor; Mara \u2013 Cos\u0103u \u2013 Creasta Coco\u0219ului; \u021ainutul Zimbrului; respectiv Z\u0103rne\u0219ti \u2013 Piatra Craiului.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

@ CINCI ORA\u0218E DE TOP.\u00a0<\/strong> Conform siteului \u201dNumbeo\u201d Cluj-Napoca, Timi\u0219oara, Bra\u0219ov, Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i<\/strong> sunt cele cinci ora\u0219e rom\u00e2ne\u0219ti ce figureaz\u0103 \u00een topul celor mai sigure localit\u0103\u021bi din lume. Printre factorii evalua\u021bi se num\u0103r\u0103: nivelul criminalit\u0103\u021bii, singuran\u021ba plimb\u0103rilor prin localitate pe timpul zilei dar \u0219i al nop\u021bii, probabilitatea de a fi t\u00e2lh\u0103rit, probabilitatea de a fi atacat ca reac\u021bie a discrimin\u0103rii pe baz\u0103 de religie, etnie, culoarea pielii etc.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ora\u0219ele au primit maximum 100 de puncte. Clujul s-a situat pe locul 21 in lume cu 77,8 puncte, fiind considerat cel mai sigur dintre ora\u0219ele din Rom\u00e2nia. El e urmat de Timi\u0219oara (locul 29), Bra\u0219ov (53), Bucure\u0219ti (67), respectiv Ia\u0219i (89). Ca o idee alte capitale europene consacrate au \u00eentrunit un punctaj inferior fa\u021b\u0103 de Bucure\u0219ti: Lisabona (locul 75), Madrid (76), Oslo (108) ori Budapesta (120).<\/p>\n

@ TURDA JOAC\u0102 PE 12.<\/strong> Municipiul Turda este lider \u00een accesarea fondurilor europene la nivel na\u021bional, \u00een categoria ora\u0219elor din care face parte, av\u00e2nd nu mai pu\u021bin de 12 contracte mari de finan\u021bare pentru proiecte care aflate deja \u00een derulare sau \u00een implementare. De asemenea \u00eenc\u0103 7 proiecte au fost admise la finan\u021bare. Valoarea total\u0103 a acestora este de 453 milioane de lei.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

O parte dintre ele sunt cu tematic\u0103 turistic\u0103 sau conexe industriei precum: asfaltarea \u0219i modernizarea str\u0103zilor principale (cu piste de biciclete, alveole pentru autobuze, sta\u021bii moderne, e-ticketing, monitorizare video); achizi\u021bia a 20 de autobuze electrice \u0219i implementarea sistemului de Bike Sharing. Alte proiecte prev\u0103d modernizarea Castrului Roman \u0219i reamenajarea Parcului unde se afl\u0103 morm\u00e2ntul lui Mihai Viteazul, dou\u0103 repere turistice ale ora\u0219ului. Ambele vor deveni atrac\u021bii turistice, al\u0103turi de Salina Turda (care anual este vizitat\u0103 de peste 700.000 de turi\u0219ti). \u00cen plus, centrul istoric al municipiului Turda va fi remodelat, la marginea ora\u0219ului urm\u00e2nd s\u0103 fie finalizat\u0103 amenajarea unei parc\u0103ri de tip Park & Ride.<\/p>\n

@ A DOUA EDI\u021aIE LA… ORZ.\u00a0<\/strong> A doua edi\u021bie a Outdoorz Fest , ce s-a desf\u0103\u0219urat \u00eentre 27 \u0219i 30 iulie la Fundata, jud. Bra\u0219ov, (comun\u0103 aflat\u0103 la cea mai mare altitudine) a atras iubitorii de natur\u0103, off-road, overlanding \u0219i camping din Rom\u00e2nia la o altitudine de 1400 de metri (60 hectare cu peste 250 de locuri de campare) \u00eentr-o zon\u0103 frumoas\u0103 \u0219i natural\u0103, declarat\u0103 loca\u021bia num\u0103rul 1 \u00een topul destina\u021biilor turistice din Rom\u00e2nia \u00een 2023. Outdoorz Fest a atras circa 4000 de persoane captivate \u0219i de activit\u0103\u021bi sportive, ateliere pentru copii, arti\u0219ti precum Spike, Andia sau Subcarpa\u021bi, Tumbe. Toate acestea a fost \u201dcondimentate\u201d cu o gam\u0103 variat\u0103 de produse gastronomice tradi\u021bionale, de la m\u00e2nc\u0103ruri delicioase \u0219i b\u0103uturi originale, p\u00e2n\u0103 la preparate interna\u021bionale \u0219i meniuri speciale pentru copii. \u201dSunt extrem de \u00eenc\u00e2ntat \u0219i entuziasmat de ceea ce am reu\u0219it c\u0103 organizez \u00eempreun\u0103 cu echipa. Un eveniment \u00eentr-un cadru natural deosebit, la Fundata, cu mun\u0163ii Bucegi, pe o parte, \u015fi mun\u0163ii Piatra Craiului, pe cealalt\u0103 parte. Outdoorz este un festival dedicat celor care iubesc natura dar \u0219i aventura, indiferent de v\u00e2rst\u0103\u201d, declara Cristian T\u0103nase. Alte detalii despre cum vor ar\u0103ta lucrurile la edi\u021bia viitoare afla\u021bi pe www.outdoorz.ro.<\/p>\n

@ 21 DE MILIOANE IN AER.<\/strong> Traficul aerian \u00eenregistrat \u00een anul 2022, a dep\u0103\u0219it 21 de milioane de pasageri ce au tranzitat aeroporturile din Rom\u00e2nia. Conform unor evalu\u0103ri \u0219i estim\u0103ri f\u0103cute la o reuniune a Directorilor Generali ai Aeroporturilor membre ale Asocia\u021biei Aeroporturilor din Rom\u00e2nia se pare c\u0103 \u0219i \u00een 2023 se vor \u00eenregistra aproximativ acelea\u0219i niveluri la traficul de pasageri, de marf\u0103 \u0219i mi\u0219c\u0103ri aeronave. David Ciceo, Pre\u0219edintele Asocia\u021biei Aeroporturilor din Rom\u00e2nia, a subliniat: \u201cNe a\u0219tept\u0103m ca \u00een 2023 pe aeroporturile din Rom\u00e2nia s\u0103 \u00eenregistr\u0103m un num\u0103r de pasageri mai mare dec\u00e2t cel din 2019, dar suntem con\u0219tien\u021bi c\u0103 aeroporturile se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri multiple, de la efectele r\u0103zboiului dintre Rusia \u0219i Ucraina la cre\u0219terea pre\u021bului la energie, cre\u0219terea tarifelor biletelor de avion sau competi\u021bia crescut\u0103 \u00eentre aeroporturi\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

@ GALA\u021aI – A DOUA MARC\u0102 EUROPEAN\u0102 NA\u021aIONAL\u0102.<\/strong> Palatul Comisiei Europene a Dun\u0103rii din Gala\u021bi a fost distins cu Marca patrimoniului european. Monumentul istoric este unul dintre cele 12 situri care au primit aceast\u0103 important\u0103 distinc\u021bie, ca recunoa\u0219tere pentru rolul semnificativ jucat \u00een istoria \u0219i cultura Europei sau \u00een construirea Uniunii Europene. Sediul Comisiei Europene a Dun\u0103rii – este institu\u021bia precursoare UE.
\n\"\"<\/a>
\n<\/strong><\/p>\n

Acesta este cel de-al doilea sit Marc\u0103 a Patrimoniului European din Rom\u00e2nia, dup\u0103 Memorialul Sighet, desemnat c\u00e2\u0219tig\u0103tor \u00een 2018. Tratatul de Pace de la Paris din anul 1856 care a \u00eencheiat R\u0103zboiul Crimeii (1853-1856) a reprezentat totodat\u0103 \u015fi actul de \u00eenfiin\u0163are a Comisiei Europene a Dun\u0103rii, dup\u0103 succesive negocieri diplomatice. Palatul Comisiei Europene a Dun\u0103rii (CED) a fost construit \u00een 1896 ca sediu administrativ pentru Comisia European\u0103 a Dun\u0103rii, care a func\u0163ionat \u00een acest loc p\u00e2n\u0103 la desfiin\u0163area sa, \u00een anul 1948. Din anul 1968, cl\u0103direa a devenit sediul Bibliotecii Jude\u0163ene „V.A. Urechia”, \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin Decret Regal, semnat de Carol I la data de 7 decembrie 1889.<\/p>\n

@ OKTOBERFEST BRA\u0218OV A \u00ceMPLINIT 14 TOAMNE.<\/strong> La a\u0219a aniversare, musai trebuia o loca\u021bie nou\u0103 \u0219i frumoas\u0103. Spiritul a r\u0103mas acela\u0219i, pozna\u0219 \u0219i spumos ca o halb\u0103 cu bere rece. Ciuca\u0219! Toate s-au simtit a\u0219a \u00eentre 30 august \u0219i 10 septembrie \u00een Parcul Tractorul \u2013 Turnului. 20.000 de metri p\u0103tra\u021bi \u0219i distrac\u021bie pe m\u0103sura halbelor date pe g\u00e2t. Organizatorii – ne-a asigurat Anemona Hermeneanu, omul cu marketingul \u0219i PR -, au creat noi \u021binute pentru concursul Miss Oktoberfest, nici Regele nu a fost uitat, nici unchiul Hans! N-au lipsit berarii, negustori \u0219i comercian\u021bii vesti\u021bi care au \u021binut \u00een form\u0103 audien\u021ba cu must, pastram\u0103, cl\u0103tite, gogo\u0219i pentru preten\u021bio\u0219i \u0219i deja vestita st\u00e2n\u0103 tradi\u021bional\u0103. \u0218i, desigur, Regele Ciolanului!<\/p>\n

@RO\u0218IA MONTAN\u0102 TRECE LA COOPERARE.<\/strong> Munca de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103, documentare \u0219i conservare de aproape dou\u0103 decenii a speciali\u0219tilor \u0219i comunit\u0103\u021bii patrimoniale din Rom\u00e2nia \u0219i din lume a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 prin recunoa\u0219terea de c\u0103tre UNESCO a valorii universale excep\u021bionale a sitului de la Ro\u0219ia Montan\u0103. O serie \u00eentreag\u0103 de proiecte \u0219i-au propus s\u0103 protejeze integral zona ca monument istoric: Peisajul cultural minier Ro\u0219ia Montan\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, situl a fost \u00eenscris \u00een Lista Patrimoniului Mondial \u00een Pericol, recunosc\u00e2ndu-se, at\u00e2t vulnerabilitatea sitului c\u00e2t \u0219i necesitatea unor m\u0103suri urgente de protec\u021bie. \u00cen acest sens, a fost \u00eencurajat\u0103 cooperarea interna\u021bional\u0103 \u0219i recomandat\u0103 invitarea la Ro\u0219ia Montan\u0103 a unei misiuni tehnice de monitorizare.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u0219tie Peisajul cultural minier Ro\u0219ia Montan\u0103 a fost \u00eenscris \u00een Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luat\u0103 de Comitetul Patrimoniului Mondial \u00een cea de-a 44-a sesiune de la Fouzhou,( China), care a avut loc online \u00een perioada 16-31 iulie 2021. Valoarea universal\u0103 excep\u021bional\u0103 a Peisajului cultural minier Ro\u0219ia Montan\u0103 \u2013 cel mai important \u0219i divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichit\u0103\u021bii romane, \u00eempreun\u0103 cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole \u2013 a fost, astfel, recunoscut\u0103 pe baza criteriilor Conven\u021biei Patrimoniului Mondial.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 2348@ O NOU\u0102 DESTINA\u021aIE ECOTURISTIC\u0102. Zona \u201eB\u0103ile Tu\u0219nad \u0219i \u00cemprejurimile\u201d, format\u0103 din unit\u0103\u021bile administrativ teritoriale (UAT) B\u0103ile Tu\u0219nad, Cozmeni, S\u00e2ncr\u0103ieni, S\u00e2nsimion, S\u00e2ntimbru, Tu\u0219nad (jud. Harghita), a devenit cea de-a 7-a destina\u021bie ecoturistic\u0103 a Rom\u00e2niei, recunoscut\u0103 de Ministerul … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7442,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[19,1877],"tags":[41],"class_list":["post-7441","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-numarul-177","tag-evenimente-turism","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7441","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7441"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7441\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7506,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7441\/revisions\/7506"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7442"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7441"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7441"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7441"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}