{"id":7007,"date":"2020-07-27T03:43:01","date_gmt":"2020-07-27T01:43:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=7007"},"modified":"2020-07-27T03:48:11","modified_gmt":"2020-07-27T01:48:11","slug":"interviu-cu-gheorghe-fodoreanu-interviu-nr-173","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2020\/07\/27\/interviu-cu-gheorghe-fodoreanu-interviu-nr-173\/","title":{"rendered":"Interviu cu Gheorghe Fodoreanu, INTERVIU nr.173"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 977

GHEORGHE FODOREANU: \u201dImagine atractiv\u0103, oferte competitive \u0219i servicii de calitate. Ele alc\u0103tuiesc triunghiul succesului \u00een incoming!\u201d<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Nu te-ai a\u0219<\/span>tepta ca la palmaresul pe care-l de\u021bine \u00een activitatea sa, <\/span>o parte din opiniile lui Gheorghe Fodoreanu, s\u0103 nu fie \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate, de<\/span> autorit\u0103\u021bile din turism. Fodoreanu a lucrat <\/span>pentru pia\u0163a francez\u0103 la ONT Carpa\u0163i, singura firm\u0103, de stat, care se ocupa cu aducerea turi\u015ftilor str\u0103ini \u00eenainte de 1989. \u00cen 1990, a fondat, al\u0103turi de parteneri, unul dintre primii touroperatori priva\u0163i din Rom\u00e2nia specializa\u0163i pe incoming<\/strong>, Simpa Turism \u2013 Nouvelles Frontieres. Au urmat Simpa Sport \u0219i <\/span>Visit Romania. \u00ce<\/span>n 2006 a lansat<\/span> Invitation Romania ca o afacere de familie. Azi<\/span> Invitation Romania este una dintre principalele agen\u0163ii de turism specializat\u0103<\/span> pe aducerea de turi\u015fti str\u0103ini<\/a> (incoming),<\/span> \u00een special din Asia, Germania, Fran\u0163a, Belgia, An\u001fglia, Spania. Printre produsele promovate se num\u0103r\u0103 circuite \u00een Maramure\u015f, Bucovina, Delta Dun\u0103rii, Transilvania. Fodoreanu, s-a dedicat, circa<\/span> 40 de ani, aducerii turi\u015ftilor str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen 28 de ani, de c\u00e2nd lucreaz\u0103 \u00een mediul privat, se poate m\u00e2ndri c\u0103 a generat Rom\u00e2niei circa 100 de milioane de euro prin incoming. Invitation Romania a ob\u0163inut mai multe distinc\u0163ii. Cel mai prestigios este P<\/span>remiul interna\u0163ional al clientelei Thomas Cook (de 2 ori).
\n\"\"<\/a>
\n<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– <\/span>Domnule Fodoreanu, de ce este at\u00e2t de dificil s\u0103 convinge\u021bi autorit\u0103\u021bile pentru a sus\u021bine activit\u0103\u021bile de incoming, cu mari beneficii pentru dezvoltarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– <\/span>\u00cen ultimii 15 ani, la conducerea Ministerului Turismului sau a Autorit\u0103\u021bii Na\u021bionale pentru Turism au fost trei mini\u0219tri, \u0219ase pre\u0219edin\u021bi de Autoritate Na\u021bional\u0103 \u0219i un \u0219ir de<\/span> secretari de stat. Mai mult de at\u00e2t, structura organiza\u021bional\u0103 s-a schimbat de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd au avut loc alegeri parlamentare, turismul fiind coordonat ori de o Autoritate Na\u021bional\u0103 pentru Turism, ori de un Minister dedicat ori a apar\u021binut altor ministere. <\/span>Ca o compara\u021bie, Austria are acela\u0219i pre\u0219edinte al organiza\u021biei de turism de peste 12 ani iar Germania, de 18 ani. A<\/span>ceste institu\u021bii<\/span> au aceea\u0219i structur\u0103 de zeci de ani. Sectorul de incoming al turismului reprezint\u0103 export de servicii, care trebuie s\u0103 fie motiva\u021bia principal\u0103 \u0219i esen\u021bial\u0103 a existen\u021bei Ministerului Turismului.<\/strong> Exportul de servicii nu constituie un export direct de bunuri materiale, precum alte forme de export. \u00centreaga reu\u0219it\u0103 a evalu\u0103rii industriei turistice a unei \u021b\u0103ri se rezum\u0103 la num\u0103rul de turi\u0219ti primi\u021bi de acea destina\u021bie \u0219i la c\u00e2\u021bi bani a generat aceast\u0103 form\u0103 de export. R<\/span>ela\u021bia<\/span> \u00eentre institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii din domeniile public \u0219i privat asigur\u0103 performan\u021ba turismului. Schimb\u0103rile dese survenite la Ministerul sau autoritatea de resort au \u00eempiedicat construc\u021bia unui reflex decizional, obsesiv de a c\u0103uta reu\u0219ita exportulului de servicii cu orice pre\u021b. <\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

–<\/span> L\u0103sa\u021bi \u00een pace Ministerul Turismului! Aceasta era deviza sub care a\u021bi lansat la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut un Comunicat-manifest, a\u0219 spune. La ce v\u0103 a\u0219tepta\u021bi dup\u0103 mediatizarea acestuia?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– <\/span>Turismul nu este \u00eenc\u0103 respectat ca o industrie care las\u0103 bani \u00een Rom\u00e2nia<\/strong>. Nu sus\u021bin personal un anumit ministru, dar, repet, a<\/span>vem nevoie de un ministru \u201dstabilizat\u201d. <\/span>Exportul de servicii este un sector mai pu\u021bin vizibil pentru consumatorii rom\u00e2ni, \u00eens\u0103 impactul s\u0103u se vede, \u00een timp, asupra economiei na\u021bionale. Cel mai \u201dfrecventat\u201d interlocutor ar trebui, s\u0103 fie, \u00een acest sens, sectorul de incoming. Valoarea exportului se servicii turistice<\/span> este, la ora actual\u0103, de 1,5 miliarde de euro, \u0219i subliniez c\u0103 nu transport\u0103m niciun produs \u00een afara \u021b\u0103rii ci vindem ospitalitate, aer, vise, cultur\u0103.<\/strong> Ministerul Turismului trebuie s\u0103 fac\u0103 echip\u0103 cu reprezentan\u021bii mediului de afaceri din turism, s\u0103 renun\u021be la improviza\u021bii \u0219i s\u0103 devin\u0103 un interlocutor profesionist al industriei turistice<\/span>. <\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

– Unde ar putea conduce incoming-ul, \u00een aceast\u0103 dinamic\u0103 turistic\u0103?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– Conform datelor statistice ale Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS), pe care le-am analizat \u0219i comparat, gradul de ocupare al structurilor de cazare din \u021bara noastr\u0103 este de doar 30%. \u00cen opinia mea Rom\u00e2nia ar putea primi, anual, de 10 ori mai mul\u021bi turi\u0219ti str\u0103ini, mai precis 20 de milioane, \u00een loc de 2,5 milioane, at\u00e2t c\u00e2t raporteaz\u0103 statisticile.<\/strong> Ca atare, Rom\u00e2nia poate c\u00e2\u0219tiga din turism 20 de miliarde de euro anual, iar aportul la PIB ar putea cre\u0219te p\u00e2n\u0103 la 20% \u0219i nu 2%, c\u00e2t se consemneaz\u0103 acum. Turismul intern nu se mai poate dezvolta foarte mult, pentru c\u0103 exist\u0103 o limit\u0103 a pie\u021bei. Oricum, acordarea voucherelor de vacan\u021b\u0103 a contribuit esen\u021bial la dezvoltarea turismului intern. Dac\u0103 Rom\u00e2nia are 20 de milioane de locuitori \u0219i 10 milioane de poten\u021biali turi\u0219ti \u00een propria \u021bar\u0103, \u00een toat\u0103 lumea sunt aproape 8 miliarde de oameni, deci resursa de turi\u0219ti str\u0103ini este nelimitat\u0103. Din ace\u0219tia, teoretic, Rom\u00e2nia poate primi 20 de milioane anual, cu actuala capacitate de cazare. <\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

– \u00cencotro ar putea fi direc\u021bionate aceste investi\u021bii? <\/span><\/span><\/p>\n

– F\u0103r\u0103 a dori s\u0103 stabilesc priorit\u0103\u021bi e nevoie: s\u0103 dezvolt\u0103m imaginea \u0219i oferta global\u0103 a turismului balneoclimateric, cu revigorarea imaginii \u00een jurul produsului Gerovital \u0219i al Litoralului rom\u00e2nesc; oferta de ski \u0219i a turismului de iarn\u0103; s\u0103 exploat\u0103m tematici unice cel pu\u021bin \u00een Europa: Castelul Bran \u0219i legenda lui Dracula, Delta Dun\u0103rii, poten\u021bialul rural al Rom\u00e2niei, Transilvania \u0219i cele 209 de castele, cei 1060 de kilometri ai fluviului Dun\u0103rea care trec pe teritoriul nostru, cu poten\u021bialul s\u0103u imens. Multe zone pot deveni destina\u021bii turistice de top, \u0219i asta se va vedea atunci c\u00e2nd pentru a le vizita turi\u0219tii str\u0103ini vor fi nevoi\u021bi s\u0103 se \u201ebat\u0103\u201d pe rezerv\u0103ri cu 1-2 ani \u00eenainte.<\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Num\u0103rul total de hoteluri este de 1.577, iar de pensiuni turistice \u0219i agroturistice, de 4.222. Rom\u00e2nia de\u021bine 33 de hoteluri de 5 stele, 321 de hoteluri de 4 stele, 817 hoteluri de 3 stele, 352 de hoteluri de 2 stele \u0219i 51 de hoteluri de o stea. Dar cea mai important\u0103 radiografie a turismului rom\u00e2nesc este dat\u0103 de gradul anual de ocupare. Totalul \u00eennopt\u0103rilor a fost, \u00een 2017, de 27.092.523. Dac\u0103 raport\u0103m la totalul de 87.655.772 de locuri-zile, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 gradul de ocupare a fost de numai 30,92%. <\/span><\/span><\/p>\n

Reprezentan\u021bii industriei de incoming consider\u0103 c\u0103 dac\u0103 dorim s\u0103 ajungem la 20 de milioane de turi\u0219ti, am fi nevoie de: 2-3 autostr\u0103zi pentru traversarea Mun\u021bilor Carpa\u021bi; Autostrad\u0103 pe direc\u021bia Viena \u2013 Budapesta \u2013 Bucure\u0219ti \u2013 Constan\u021ba; Leg\u0103tur\u0103 rutier\u0103 non stop \u00eentre Kiev, Chi\u0219in\u0103u \u0219i Constan\u021ba; Dezvoltarea Aeroportului Interna\u021bional Mihail Kog\u0103lniceanu Constan\u021ba pentru revenirea sa printre aeroporturile ce deservesc turismul de pe Litoral. Litoralul rom\u00e2nesc ar trebui s\u0103 primeasc\u0103, anual, \u00eentre 3 \u0219i 5 milioane de turi\u0219ti. \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd investi\u021bii \u00een porturile dun\u0103rene, greu de calificat, \u00een prezent, drept \u201dcivilizate\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

– \u00cen opinia dvs.ne confrunt\u0103m \u00eenc\u0103 cu un turism sezonier ?<\/span><\/span><\/p>\n

– Da, \u00eenc\u0103 nu am dep\u0103\u0219it acest nivel. Urm\u0103rind statisticile INS, se observ\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este \u00eenc\u0103 un turism sezonier, majoritatea turi\u0219tilor opt\u00e2nd pentru iulie-septembrie, perioada de concedii at\u00e2t pentru rom\u00e2ni, c\u00e2t \u0219i pentru str\u0103ini. Str\u0103inii care aleg Rom\u00e2nia opteaz\u0103 pentru circuitele culturale \u0219i tematice, \u00een perioada mai \u2013 octombrie, dar nu este suficient. Avem obliga\u021bia, fa\u021b\u0103 de industria turistic\u0103 a Rom\u00e2niei, de a dezvolta incoming-ul, care se adreseaz\u0103 unui poten\u021bial nelimitat de clien\u021bi. Pentru ca ace\u0219ti turi\u0219ti s\u0103 vin\u0103 \u00eentr-un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare, avem nevoie de prezen\u021b\u0103 extern\u0103 ca imagine, de oferte atractive pe pia\u021ba mondial\u0103 \u0219i de servicii de calitate. Acestea formeaz\u0103 triunghiul succesului \u00een incoming.<\/span><\/span><\/p>\n

– A\u021bi derulat o analiz\u0103 a valorific\u0103rii poten\u021bialului turistic al Bucure\u0219tiului. Pentru cre\u0219terea circula\u021biei turistice \u00een capital\u0103 a\u021bi sugerat programe de genul \u201dBucure\u0219tiul bizantin\u201d, Bucharest Black February etc.<\/span><\/span><\/p>\n

– \u00cemi pare bine c\u0103 ne-am oprit \u0219i \u00een aceast\u0103 \u201dsta\u021bie\u201d.<\/span> Bucure\u0219tiul de\u021bine un mare poten\u021bial turistic, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 diversific\u0103m oferta tematic\u0103, s\u0103 ne concentr\u0103m pe extrasezon \u2013 var\u0103 \u0219i mai ales iarn\u0103. Bucure\u0219tiul a \u00eenceput s\u0103 fie \u0219i o destina\u021bie de agrement. Multe hoteluri au \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 un grad de ocupare mai mare \u0219i \u00een week-end sau \u00een timpul verii<\/span>. Bucure\u015ftiul a avut anul trecut o capacitate de cazare de 7.413.073 de paturi \/ zile<\/span>, avea 20.207 de paturi \u00een 2016, dintre care numai hotelurile au 19.030 de paturi.<\/span> \u00cen 2017, num\u0103rul total de \u00eennopt\u0103ri ale turi\u0219tilor a fost de 3.360.245, ceea ce reprezint\u0103 45,32% din totalul de paturi\/zile. Folosind acela\u0219i algoritm, media de \u00eennopt\u0103ri per turist a fost de 1,64 de nop\u021bi. Dac\u0103 utiliz\u0103m aceea\u0219i medie pentru restul de paturi \/ zile neutilizate, ar rezulta c\u0103 Bucure\u0219tiul ar mai putea primi 2,471 de milioane de turi\u0219ti pentru a avea un grad de ocupare de 100%. Fire\u0219te, \u00eentre timp s-ar m\u0103ri \u0219i num\u0103rul structurilor de cazare, propor\u021bional cu cererea. Pentru a atrage ca destina\u021bie de city break, Bucure\u0219tiul trebuie s\u0103 fie permanent promovat<\/span>. De exemplu, Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului va reprezenta cel mai mare l\u0103ca\u0219 cre\u0219tin ortodox din lume<\/span>. El ar putea g\u0103zdui s\u0103pt\u0103m\u00e2nal concerte de muzic\u0103 bizantin\u0103, a\u0219a cum Biserica Neagr\u0103 din Bra\u0219ov g\u0103zduie\u0219te concerte de muzic\u0103 la org\u0103. De asemenea, ar putea fi promovate mai mult<\/span>, muzee precum Muzeul Na\u021bional de Art\u0103, Muzeul de Istorie (care g\u0103zduie\u0219te tezaurul de aur al Rom\u00e2niei precum \u0219i o copie a Columnei lui Traian de la Roma) sau Muzeul Na\u021bional \u201dGeorge Enescu\u201d (unde se pot desf\u0103\u0219ura cu regularitate concerte de maxim o or\u0103).<\/span> P<\/span>aradoxal, Capitala nu are \u00eenc\u0103 un restaurant de \u021binut\u0103 cu super show-uri folclorice ale c\u0103ror programare s\u0103 fie \u0219tiut\u0103 din timp. Am propus de asemenea (dup\u0103 modelul \u201dBlack Friday\u201d) s\u0103 lans\u0103m o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 denumit\u0103 \u201dBucharest Black February<\/strong>\u201d, care ar putea aduce mari beneficii turistice \u0219i comerciale. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

MARIAN CONSTANTINESCU <\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 977GHEORGHE FODOREANU: \u201dImagine atractiv\u0103, oferte competitive \u0219i servicii de calitate. Ele alc\u0103tuiesc triunghiul succesului \u00een incoming!\u201d Nu te-ai a\u0219tepta ca la palmaresul pe care-l de\u021bine \u00een activitatea sa, o parte din opiniile lui Gheorghe Fodoreanu, s\u0103 nu … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7008,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[27,1819],"tags":[49,1821],"class_list":["post-7007","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-interviuri","category-numarul-173","tag-interviu","tag-interviu-gheorghe-fodoreanu","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7007"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7013,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7007\/revisions\/7013"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7008"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}