{"id":6836,"date":"2019-08-26T21:18:24","date_gmt":"2019-08-26T19:18:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=6836"},"modified":"2019-08-26T21:18:24","modified_gmt":"2019-08-26T19:18:24","slug":"cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/","title":{"rendered":"CETATEA NEAM\u021a &#8211; Dincolo de poezie, TURISM ISTORIC nr.171"},"content":{"rendered":"<a  href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-admin\/options-general.php?page=post_views' class='entry-meta' style='text-align:center'><b>Post Views<\/a><\/b> = 832<br\/><p>F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie la vremea lor doi poe\u021bi rom\u00e2ni, care ar putea fi cool \u0219i pentru contemporani, au fost agen\u021bii de promovare a dou\u0103 obiective religioase \u0219i istorice. Grigore Alexandrescu urm\u0103rea \u00een versuri \u201dumbra lui Mircea la Cozia\u201d, iar Dimitrie Bolintineanu crea o poezie patriotic\u0103 de excep\u021bie despre Cetatea Neam\u021b, amplasat\u0103 \u201dpe o st\u00e2nc\u0103 neagr\u0103 \u00eentr-un vechi castel\u201d.<br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-253.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-6837\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-253.jpg\" alt=\"\" width=\"1024\" height=\"768\" srcset=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-253.jpg 1024w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-253-300x225.jpg 300w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-253-768x576.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Cea mai frumoas\u0103 din \u021bar\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen confruntarea dintre \u0218tefan cel Mare \u00eentors r\u0103nit din lupt\u0103 \u0219i mama sa aceasta accept\u0103 s\u0103-l primeasc\u0103 \u00een cetate dar numai dup\u0103 ce va reveni victorios. \u201dDu-te la o\u0219tire! Pentru \u021bar\u0103 mori! \u0218i-\u021bi va fi morm\u00e2ntul coronat cu flori\u201d. Istoricii au semnalat c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea din poezia lui Bolintineanu este o fic\u021biune literar\u0103, deoarece la acea vreme \u201dMuma lui \u0218tefan cel Mare\u201d, doamna Oltea, nu mai era printre vii. Cercet\u0103torii \u00eens\u0103 \u0219i-au \u00eendreptat aten\u021bia spre acest monument medieval cu o valoare excep\u021bional\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<div id='gallery-1' class='gallery galleryid-6836 gallery-columns-4 gallery-size-thumbnail'><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/neamt-304\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/neamt-304-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/neamt-325\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/neamt-325-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/nea-262\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-262-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/nea-271\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-271-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/neamt-372\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/neamt-372-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/neamt-341\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/neamt-341-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/nea-261\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/nea-261-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/neamt-381\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/neamt-381-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/>\n\t\t<\/div>\n\n<p>Dar s\u0103 facem pu\u021bin\u0103 lumin\u0103 pentru cei care se vor \u00eencumeta \u00een viitoarele luni s\u0103 plece spre Cetatea Neam\u021b sau Cetatea Neam\u021bului. Este amplasat\u0103 la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u021b de T\u00e2rgu Neam\u021b \u0219i Piatra Neam\u021b. Depinde de unde porne\u0219ti pentru a ajunge aproape de v\u00e2rful cel mai \u00eenalt al Culmii Ple\u0219ului unde a fost construit\u0103. Ve\u021bi avea \u00een fa\u021b\u0103 cea mai frumoas\u0103 cetate de ap\u0103rare din \u021bara noastr\u0103, cel mai rezistent sistem de ap\u0103rare, o fort\u0103rea\u021b\u0103 \u00een sensul propriu al cuv\u00e2ntului, cum nu a mai avut statul medieval moldovenesc. A\u0219a sus\u021bin cercet\u0103torii dup\u0103 ce au studiat pozi\u021bia strategic\u0103 pe care a avut-o aceast\u0103 construc\u021bie.<\/p>\n<p><strong>Unii construiesc, al\u021bii d\u0103r\u00e2m\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Pentru turi\u0219ti subliniem c\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 sus este superb \u0219i u\u0219or de str\u0103b\u0103tut. Merit\u0103 s\u0103-l parcurge\u021bi pe jos. Peisajele sunt nepereche, pline de culori, mai ales dac\u0103 a\u021bi ales s\u0103 o porni\u021bi toamna spre Cetatea Neam\u021b. Ajun\u0219i sus ve\u021bi avea numai surprize pl\u0103cute. Ele se datoreaz\u0103 unui amplu program de restaurare prin care s-au ref\u0103cut c\u0103ile de acces c\u0103tre poarta principal\u0103. De asemenea \u00eenc\u0103perile din fostele ruine sunt func\u021bionale \u0219i g\u0103zduiesc diverse expozi\u021bii permanente ce au condus la cre\u0219terea atractivit\u0103\u021bii Cet\u0103\u021bii. Istoria nu \u021bine de cald aici, ea trebuie povestit\u0103 \u0219i pentru asta ghizii \u0219i muzeografii depun eforturi permanente pentru a da via\u021b\u0103 exponatelor. Pe zidurile de intrare ale obiectivului afl\u0103m \u00eenceputurile istoriei acestei crea\u021bii:<\/p>\n<p>Cetatea Neam\u021bului \u201da fost construit\u0103 \u00een timpul lui Petru Mu\u0219at (1375-1391), \u00een perioada consolid\u0103rii statului medieval Moldova. Prima atestare documentar\u0103 dateaz\u0103 din 1395, anul \u00een care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, \u00eenainte de a fi \u00eenfr\u00e2nt de o\u0219tile lui \u0218tefan I Mu\u0219at la Hindau, emite un act de cancelarie \u201cAnte Castrum Nempch\u201d. Dar epoca de glorie se suprapune cu cea a domniei lui \u0218tefan cel Mare (1457-1504). Conduc\u0103tor militar de excep\u021bie el a \u00een\u021beles perfect rolul fortifica\u021biilor \u00een cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de ap\u0103rare a \u021b\u0103rii. At\u00e2t cet\u0103\u021bile nou construite c\u00e2t \u0219i cele mo\u0219tenite din \u00eentreaga Moldov\u0103 au beneficiat de un puternic sistem defensiv. Astfel \u00eent\u0103rit\u0103, \u00een anul 1476 cetatea Neam\u021b a rezistat asediului lui Mohamed al II-lea, dup\u0103 lupta de la Valea Alb\u0103-R\u0103zboieni. P\u00e2n\u0103 s\u0103 intra\u021bi \u00een cetate ve\u021bi str\u0103bate pod \u00een form\u0103 de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatr\u0103. \u00cen interior sub privirea statuii lui \u0218tefan cel Mare se desf\u0103\u0219oar\u0103 cele patru bastioane rotunde, care au avut \u0219i rol de puncte de observa\u021bie pe timp de pace. Amprentele istoriei pot fi observate \u00een expozi\u021biile tematice: Alexandru L\u0103pu\u0219neanu (1564), d\u0103r\u00e2m\u0103 c\u00e2teva cl\u0103diri din interiorul cet\u0103\u021bii. Ieremia Movil\u0103 reface c\u00e2teva dintre ele. \u00cen 1600 Cetatea Neam\u021bului salut\u0103 cu por\u021bile deschise armata lui Mihai Viteazul, primul unificator. Vasile Lupu (1646) o preface \u00een m\u0103n\u0103stire iar Dumitra\u0219cu Cantacuzino o distruge par\u021bial \u00een 1675. Mai ad\u0103ug\u0103m \u0219i pagina eroic\u0103 din 1691 c\u00e2nd o mic\u0103 armat\u0103 de pl\u0103ie\u0219i rezista asediului polonezilor condu\u0219i de Regele Ioan Sobietski. Dup\u0103 1717 c\u00e2nd domnitorul Mihai Racovi\u021b\u0103 a dispus distrugerea ordonat\u0103 Cetatea Neam\u021bului intr\u0103 \u00eentr-un con de umbr\u0103 \u0219i din punct de vedere militar.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Arhitec\u021bi \u0219i fonduri europene<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Nu v\u0103 mai \u00eenc\u0103rc\u0103m cu date istorice. Ci cu c\u00e2teva ce \u021bin de spa\u021biul contemporan. De\u0219i a fost declarat\u0103 monument istoric \u00een 1866, lucr\u0103rile de reconsolidare a zidurilor au \u00eenceput sub conducerea arhitectului \u0218tefan Bal\u0219 o sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu (1968-1972). Un alt program de restaurare a fost derulat dup\u0103 anii 1992 patronat de programul UNESCO. Apoi timp de doi ani &#8211; \u00eentre 2007-2009 -, cetatea a fost \u00eenchis\u0103 pentru a fi efectuate restaur\u0103ri la interior \u0219i asupra zidurilor, lucr\u0103ri ce au beneficiat de finan\u021b\u0103ri europene prin programul PHARE. Proiectul de refacere a fost \u00eentocmit de o echip\u0103 condus\u0103 de arhitec\u021bii Gheorghe Sion \u0219i Corneliu Constantin din cadrul Institutului Monumentelor Istorice Bucure\u0219ti. \u00cen acesta au fost prev\u0103zute sisteme de iluminare a c\u0103ilor de acces dar \u0219i amenajarea celor trei parc\u0103ri \u00een vecin\u0103tatea cet\u0103\u021bii. Vizitatorii care ajung aici au posibilitatea s\u0103 admire f\u00e2nt\u00e2na din centrul cur\u021bii \u0219i cele 21 de \u00eenc\u0103peri amenajate printre care S\u0103lile de sfat, judecat\u0103 \u0219i ceremonii, cea de arme, vechiul paraclis, buc\u0103t\u0103ria, monet\u0103ria, dormitoarele, dar \u0219i \u00eenchisoarea unde se afl\u0103 patru manechine cu r\u0103uf\u0103c\u0103tori, lega\u021bi cu lan\u021buri.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Detaliile fac diferen\u021ba<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cetatea avea via\u021ba ei c\u0103ci putea g\u0103zdui 300 de oameni. Azi ea e frecventat\u0103 de zeci de mii de turi\u0219ti. Pentru ei, \u0219i asta n-ar trebui s\u0103 lipseasc\u0103 deoarece e \u00een beneficiul cet\u0103\u021bii \u0219i a angaja\u021bilor s\u0103i -, un magazin modern cu suveniruri, c\u0103r\u021bi, bro\u0219uri, obiecte, colec\u021bii de arme, textile tradi\u021bionale, vederi \u0219i multe alte obiecte care p\u0103streaz\u0103 amintirea locului \u0219i dup\u0103 ce ai plecat de acolo. El poate \u00eencorpora libr\u0103rie, cafenea, ceain\u0103rie, un mic atelier de pictur\u0103, o \u201drama\u201d pentru fotografii ori un mecanism pentru personalizat monezi. De cele mai multe ori pierdem din vedere aceste detalii&#8230; comerciale. Dar dac\u0103 tot suntem europeni s\u0103 ne comport\u0103m \u0219i \u00een turism ca atare. Banii nu se fac numai din peisaje naturale, istorie \u0219i cultur\u0103. Trebuie s\u0103 provoc\u0103m realitatea \u00een permanen\u021b\u0103 iar turismul este vectorul economic cel mai potrivit pentru a creea prosperitate comunit\u0103\u021bii care de\u021bine asemenea bijuterii. Mai e timp pentru asta, dar parc\u0103 a venit vremea s\u0103 ne mi\u0219c\u0103m mai eficient, mai cu talent.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>DOINA &amp; MARIAN CONSTANTINESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Post Views = 832F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie la vremea lor doi poe\u021bi rom\u00e2ni, care ar putea fi cool \u0219i pentru contemporani, au fost agen\u021bii de promovare a dou\u0103 obiective religioase \u0219i istorice. Grigore Alexandrescu urm\u0103rea \u00een versuri \u201dumbra lui Mircea la &hellip; <a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2019\/08\/26\/cetatea-neamt-dincolo-de-poezie-turism-istoric-nr-171\/\">Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6837,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[1782,1795],"tags":[],"class_list":["post-6836","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-numarul-171","category-turism-istoric","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6836"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6836\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6846,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6836\/revisions\/6846"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6837"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}