{"id":6136,"date":"2018-02-11T13:05:46","date_gmt":"2018-02-11T11:05:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=6136"},"modified":"2018-02-11T13:39:26","modified_gmt":"2018-02-11T11:39:26","slug":"complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/","title":{"rendered":"Complexul Miclauseni un dar de nunta, REDESCOPERA ROMANIA nr.162-163"},"content":{"rendered":"<a  href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-admin\/options-general.php?page=post_views' class='entry-meta' style='text-align:center'><b>Post Views<\/a><\/b> = 808<br\/><p>\u201eSunt rom\u00e2ni care n-au fost la Ia\u015fi, de\u015fi n-ar trebui s\u0103 fie niciunul\u201d spunea Nicolae Iorga. Parafraz\u00e2ndu-l am putea spune c\u0103 sunt zeci de mii de turi\u0219ti care trec pe l\u00e2ng\u0103 Castelul de la Micl\u0103u\u0219eni (amplasat la numai 65 kilometri de Ia\u015fi \u015fi la 21 kilometri de Roman). Dar niciunul nu ar trebui s\u0103 -l ocoleasc\u0103.<br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-6152\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-1.jpg\" alt=\"\" width=\"926\" height=\"613\" srcset=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-1.jpg 926w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-1-300x199.jpg 300w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-1-768x508.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 926px) 100vw, 926px\" \/><\/a><\/p>\n<p>Un indicator greu sesizabil, mascat de perdele de arbori, ne invit\u0103 s\u0103 p\u0103trundem pe o alee umbroas\u0103 ce duce spre un castel izvor\u00e2t parc\u0103 dintr-o legend\u0103. Cu turnule\u0163e, dantel\u0103rii \u00een piatr\u0103 \u015fi ziduri g\u0103lbui. Ansamblul de la Micl\u0103u\u015feni este format din 3 monumente: Biserica &#8222;Sf. Voievozi&#8221;, &#8222;Buna Vestire&#8221; &#8211; dat\u00e2nd din 1787, Castelul Sturdza &#8211; dat\u00e2nd din secolul al XVII-lea, recl\u0103dit \u00een 1752 \u015fi \u00een secolul al XIX-lea \u015fi Parcul &#8211; dat\u00e2nd din secolul al XIX-lea. La intrarea \u00een castel ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 Sebastian Marcoci, administratorul muzeului.<br \/>\n\u201eCastelul a fost ridicat ca dar de nunt\u0103 f\u0103cut de George A. Sturdza so\u0163iei sale Maria. Lucr\u0103rile au \u00eenceput \u00een 1880, pe locul vechiului conac, la un an dup\u0103 c\u0103s\u0103toria celor doi. Maria era fiica lui Ion Ghica, cunoscutul scriitor \u015fi politician \u015fi avea un suflet de artist, av\u00e2nd \u00eenclina\u0163ie spre pictur\u0103. A pictat ea \u00eens\u0103\u015fi pere\u0163ii, ajutat\u0103 de arti\u015fti francezi. La mobilarea \u015fi decorarea interioarelor au participat me\u015fteri din Bucovina \u015fi Germania. George Sturdza a f\u0103cut eforturi financiare deosebite, v\u00e2nz\u00e2nd o parte din mo\u015fii, iar castelul a fost terminat abia \u00een 1904.\u201d<\/p>\n<div id='gallery-1' class='gallery galleryid-6136 gallery-columns-4 gallery-size-thumbnail'><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/castel-miclauseni-12\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-12-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/castel-miclauseni-034\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-034-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/castel-miclauseni-049\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-049-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/castel-miclauseni-55\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni-55-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/castel-miclauseni22\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni22-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/castel-miclauseni043\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Castel-Miclauseni043-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/miclauseni-005\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Miclauseni-005-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/miclauseni-sebastian-marcoci-custode\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Miclauseni-sebastian-marcoci-custode-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/>\n\t\t<\/div>\n\n<p><strong>Art Nouveau \u0219i tuneluri secrete<br \/>\n<\/strong>Evolu\u0163ia castelului s-a f\u0103cut \u00een etape, cu sui\u015furi \u015fi cobor\u00e2\u015furi, legate de istoria \u0163\u0103rii. \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial a g\u0103zduit un spital de campanie. Pentru alinarea r\u0103ni\u0163ilor aici a concertat \u015fi marele nostru muzician George Enescu. Dup\u0103 1918 castelul \u015fi \u00eentreg domeniul au revenit Ecaterinei \u015eerban Cantacuzino, singura fiic\u0103 a celor doi, r\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 de t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 copii. Ea s-a preocupat de administrarea castelului \u00eempreun\u0103 cu mama sa, p\u00e2n\u0103 la moartea acesteia \u00een 1937. Castelul a cunoscut o str\u0103lucire deosebit\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce a avut de suferit \u00een urma a dou\u0103 incendii \u015fi infiltr\u0103rii apei, \u00een anul 2003 castelul a intrat \u00eentr-un program de restaurare. S-au efectuat atunci lucr\u0103ri de consolidare \u015fi au fost reconstituite dup\u0103 fotografii elementele decorative pierdute. Piese de mobilier din lemn, \u00een special u\u015fi, ferestre, lambriuri, sc\u0103ri interioare din lemn \u015fi parchetul original au fost restaurate \u015fi conservate \u00een anii 2003-2005\u201d.<\/p>\n<p>De\u015fi lucr\u0103rile de restaurare nu au fost finalizate \u00een totalitate, o vizit\u0103 la castelul Sturdza de la Micl\u0103u\u015feni v\u0103 va \u00eenc\u00e2nta. Custodele Sebastian Marcoci, continu\u0103 \u00een circuitul s\u0103u cultural cu relat\u0103ri inedite: \u201eCastelul a fost construit dup\u0103 planuri inspirate de c\u0103l\u0103toriile lor \u00een Fran\u0163a, Germania \u015fi Austria. \u00cen \u00eenc\u0103perile de acolo era un atelier de \u0163es\u0103torie, se mai numea camera femeilor, \u015fi e interesant c\u0103 din interior se putea intra pe o u\u015f\u0103 secret\u0103 \u00eentr-un tunel de evacuare ce are ie\u015firea c\u0103tre m\u0103n\u0103stire, \u00een satul Micl\u0103u\u015feni. Exist\u0103 un proiect s\u0103 se refac\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 la m\u0103n\u0103stire. Elementele de originalitate sunt picturile, elementele de feronerie \u015fi t\u00e2mpl\u0103rie \u015fi c\u00e2teva sobe. Piesele de mobilier sunt majoritatea achizi\u0163ii ulterioare sau dona\u0163ii.\u201d<\/p>\n<p>Castelul a fost amenajat cu me\u015fteri austrieci, care realizau sobele, t\u00e2mpl\u0103ria sau parchetul, c\u00e2teodat\u0103 acesta din urm\u0103 oglindind modelul tavanelor, ne mai spune interlocutorul nostru. \u00cen 1944 tot castelul a fost ocupat de armata sovietic\u0103. Camerele acestea din latura nordic\u0103, fac parte din vechiul conac, construit la 1755, tavanele aici sunt ogivale, iar \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a aceasta a stat Ecaterina (fiica Mariei \u015fi a lui G Sturdza). Baia aceasta se mai numea baia Mariei. Decorurile sunt de inspira\u0163ie oriental\u0103 pentru c\u0103 Maria a tr\u0103it la Istanbul. \u00cen col\u0163 e un lavoar, iar \u00een spatele lavoarului era a doua u\u015f\u0103 secret\u0103 c\u0103tre tunel. Mozaicurile sunt originale. \u00cen castel au fost 21 de sobe, toate mergeau pe acela\u015fi principiu, iar castelul, fiind tot de c\u0103r\u0103mid\u0103, se men\u0163inea cald. Pictura castelului face parte din stilul Art Nouveau. Predomin\u0103 animale fantastice \u00een special \u015fi elemente principale din balzonul familiei: crucea cu \u015farpele \u015fi leul, pe care l-a\u0163i v\u0103zut \u015fi pe exterior\u201c &#8211; mai arat\u0103 Marcoci.<\/p>\n<p><strong>C\u0103r\u021bi pre\u021bioase f\u0103cute&#8230; opinci<br \/>\n<\/strong>\u201eFamilia Sturdza era format\u0103 din intelectuali, oameni instrui\u0163i, dar \u00een acela\u015fi timp foarte religio\u015fi\u201d, spune ghidul nostru. \u201eDe aceea, aici nu se organizau petreceri luxoase, ci doar ni\u015fte serate culturale la care erau invita\u0163i mari oameni de cultur\u0103 ai \u0163\u0103rii. Strudze\u015ftii de\u0163ineau o bibliotec\u0103 pre\u0163ioas\u0103 format\u0103 din 60.000 de volume, str\u00e2nse de-a lungul timpului de diver\u015fi membri ai familiei, precum \u015fi mai multe colec\u0163ii, ast\u0103zi disp\u0103rute: de arme \u015fi costume medievale, de bijuterii, piese arheologice rare, monezi, busturi din marmur\u0103 de Carara \u015fi tablouri \u00een ulei.\u201d<\/p>\n<p>O dat\u0103 cu \u00eenceperea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial vremuri grele s-au ab\u0103tut asupra edificiului. \u00cen august 1944, solda\u0163ii sovietici s-au instalat \u00een castel \u015fi au folosit c\u0103r\u0163ile pentru foc. O alt\u0103 parte din c\u0103r\u0163i au fost v\u00e2ndute negustorilor evrei din Roman \u015fi T\u00e2rgu Frumos care le-au folosit ca h\u00e2rtie de ambalaj. \u00cen fine, \u0163\u0103ranii din jur \u015fi-au f\u0103cut opinci din scoar\u0163ele de piele. Mobilierul \u015fi alte lucruri de valoare au fost v\u00e2ndute de ru\u015fi sau pur \u015fi simplu furate. Regimul comunist avea s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 mai t\u00e2rziu jaful. \u201eCon\u015ftient\u0103 c\u0103 nu mai poate \u0163ine mo\u015fia, Ecaterina a hot\u0103r\u00e2t \u00een 1947 s\u0103 doneze castelul, m\u0103n\u0103stirea \u015fi \u00eentreg domeniul Episcopiei Ortodoxe a Romanului\u201d. A pus o singur\u0103 condi\u0163ie: \u00eenfiin\u0163area aici a unei m\u0103n\u0103stiri de maici. Ea a reu\u015fit s\u0103 salveze doar o mic\u0103 parte din lucrurile de valoare de aici, \u00een special bijuterii\u201d.<\/p>\n<p><strong>\u201dOrient Expres\u201d trece prin curtea castelului<br \/>\n<\/strong>Nici dup\u0103 1989 castelul nu a beneficiat de o soart\u0103 mai bun\u0103. Centrul de copii a r\u0103mas aici p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor `90. \u00cen 2001, \u00eentreg domeniul de la Micl\u0103u\u015feni a intrat \u00een proprietatea Mitropoliei Moldovei \u015fi Bucovinei. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 s-au efectuat lucr\u0103ri de refacere. Apoi castelul a intrat \u00een circuitul turistic. \u00cen anul 2003 la castel s-au realizat scene pentru filmul \u201eOrient Expres\u201d regizat de Sergiu Nicolaescu. \u201eDeviza familiei Sturdza este d\u0103ltuit\u0103 \u00een limba latin\u0103 \u015fi \u00een traducere ar suna cam a\u015fa: frumuse\u0163ea str\u0103luce\u015fte pretutindeni. Pe un alt perete exist\u0103 \u015fi blazonul personal al lui George Sturdza, \u00eenf\u00e2\u0163i\u015f\u00e2ndu-l pe Sf\u00e2ntul Gheorghe, patronul s\u0103u spiritual.\u201d<\/p>\n<p>Contrastul dintre exterior \u015fi aspectul interior este izbitor. Pere\u0163ii holurilor \u0219i camerelor poart\u0103 semnele distrugerilor repetate \u015fi con\u0163in doar urme din pictura de odinioar\u0103. Exist\u0103 proiecte pentru refacerea interioarelor? \u201eNutresc speran\u0163a c\u0103 \u00een timp vom reu\u015fi s\u0103 red\u0103m castelului str\u0103lucirea de alt\u0103dat\u0103. Apel\u0103m \u015fi la ajutorul centrului socio-cultural \u201eSf. Ilie\u201d pentru str\u00e2ngere de fonduri. \u00cen acest scop organiz\u0103m diverse evenimente culturale, festivaluri. \u00cen septembrie are loc un festival de epoc\u0103. Folosim o recuzit\u0103 adecvat\u0103 pentru a crea o atmosfer\u0103 de belle \u00e9poque, specific\u0103 \u00eenceputului de veac XX.\u201d<\/p>\n<p><strong>Un parc exotic \u0219i evenimente retro<br \/>\n<\/strong>Familia Sturdza era iubitoare de natur\u0103, dar \u015fi de lini\u015fte. Dup\u0103 1837, Alecu Sturdza \u015fi so\u0163ia sa Ecaterina, au creat o frumoas\u0103 gr\u0103din\u0103 \u00een stil englezesc. Ast\u0103zi parcul a c\u0103p\u0103tat o aur\u0103 romantic\u0103 sem\u0103n\u00e2nd cu o p\u0103dure natural\u0103, \u00eentins\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de 30 de hectare. Vechimea arborilor ajunge p\u00e2n\u0103 la 150 de ani. Decanul de v\u00e2rst\u0103 \u00eel reprezint\u0103 un stejar care se apropie de 4 secole. Exist\u0103 \u00een jur de 90 de specii de copaci, at\u00e2t autohtoni, c\u00e2t \u015fi exotici sau ornamentali, cum ar fi ginkgo biloba sau salc\u00e2mul japonez.<\/p>\n<p>\u00cen vechile acareturi ale castelului au fost amenajate cl\u0103dirile centrului socio \u2013 cultural \u201eSf. Ilie\u201d aflat sub patronajul Mitropoliei Moldovei \u015fi Bucovinei. Acestea cuprind pavilionul administrativ, un restaurant cu specific moldovenesc \u015fi c\u00e2teva camere de odihn\u0103. Aici func\u021bioneaz\u0103 \u0219i un hotel cu 31 de camere (dotate cu tot confortul, inclusiv acces la internet), a\u015fa \u00eenc\u00e2t trec\u0103torii pot s\u0103-\u015fi \u00eeng\u0103duie c\u00e2teva zile lini\u0219tite de vacan\u021b\u0103. Restaurantul dispune de 70 de locuri, iar terasa de var\u0103 are 30 de locuri. Complexul ofer\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de servicii: mese festive, cine tradi\u0163ionale, organizare de manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, workshopuri de afaceri, traininguri, tabere educa\u0163ionale, concerte, festivaluri etc. Complexul e deschis s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica \u00eentre orele 12.00 \u2013 17.00, tururile fiind ghidate. Vizitarea castelului se poate face \u015fi \u00een cursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii dup\u0103 o programare prealabil\u0103. Alte informa\u021bii pe www.miclauseni.ro.<\/p>\n<p><strong>IUSTIN MIHAILOV<\/strong><br \/>\n<strong>ANA MARIA CONONOVICI<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Post Views = 808\u201eSunt rom\u00e2ni care n-au fost la Ia\u015fi, de\u015fi n-ar trebui s\u0103 fie niciunul\u201d spunea Nicolae Iorga. Parafraz\u00e2ndu-l am putea spune c\u0103 sunt zeci de mii de turi\u0219ti care trec pe l\u00e2ng\u0103 Castelul de la Micl\u0103u\u0219eni (amplasat la &hellip; <a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2018\/02\/11\/complexul-miclauseni-un-dar-de-nunta-redescopera-romania-nr-162-163\/\">Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6152,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[1683,25],"tags":[35],"class_list":["post-6136","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-numarul-162-163","category-redescopera-romania","tag-redescopera-romania-2","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6136","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6136"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6136\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6162,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6136\/revisions\/6162"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6152"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}